Investesc companiile în reconversia și sprijinirea profesională a oamenilor rămași în organizație?
Specialistul recunoaște că diferența este dată de viteza cu care se întâmplă lucrurile. Georgiana Brudaru, expert în recrutare, susține că amenințarea nu vine din automatizarea în sine, ci din faptul că mecanismele de reconversie nu țin pasul cu transformările din sfera muncii.
"Observăm, în activitatea noastră de recrutare, din cadrul International Work Finder, că există discrepanțe majore între ceea ce știu să facă angajații și ceea ce caută angajatorii, iar automatizarea nu face decât să adâncească acest decalaj, în special pentru categoriile vulnerabile.
Într-adevăr, prin automatizare, companiile își optimizează costurile. Recomandat ar fi, însă, ca măcar un procent din ceea ce economisesc să fie reinvestit constant în reconversia și sprijinirea profesională a oamenilor rămași în organizație, însă, în practică, observ că acest lucru se întâmplă prea rar.
O abordare sustenabilă pentru industria de HR ar fi să vedem automatizarea nu ca un instrument de compresie a afacerii, ci ca pe unul de dezvoltare care să creeze spațiu pentru investiții mai mari în angajați sau expansiuni ce ar putea crea noi locuri de muncă", explică specialistul.
Decalajul locurilor de muncă în era AI. Care este soluția?
Specialistul consultat de Wall-Street a mai punctat că, în mijlocul acestei transformări vizibile din piața muncii, cel mai îngrijorător este faptul că impactul automatizării nu este unul uniform.
În plus, concluzionează Georgiana Brudaru, soluția de echilibru în zona automatizării unor joburi, o reprezintă faptul că angajatorii ar trebui să investează nu doar în tehnologie, ci și în oameni, pentru a nu adânci tot mai mult decalajul dintre AI și munca umană.
"Noi, ca agenție de recrutare, simțim efectele automatizării în piață, pentru că vedem tot mai mulți candidați buni, cu experiență solidă, provenind din roluri care fie dispar, fie se restrâng semnificativ. În același timp, vedem angajatori care caută profiluri noi, hibride, pe care piața încă nu le produce în volum suficient. Practic, ne aflăm zilnic în mijlocul acestui decalaj.
Ceea ce este îngrijorător este că impactul automatizării nu este uniform. Primele afectate sunt joburile repetitive, exact cele ocupate de oameni cu cele mai puține opțiuni de reconversie. În acest sens, nu mai vorbim doar despre eficiență economică, ci și despre o problemă de inegalitate.
Din perspectiva mea, gestionarea corectă a automatizării înseamnă politici publice coerente și angajatori dispuși să investească în oameni, nu doar în tehnologie. Deocamdată, din ceea ce vedem în piață, această componentă rămâne insuficient dezvoltată", a conchis Georgiana Brudaru, Head of Recruitment & Permanent Placement, din cadrul International Work Finder.
România digitală: sub 30% utilizare
În România, aproximativ 12% dintre lucrători sunt expuși unui risc ridicat de automatizare, ceea ce înseamnă că peste un sfert dintre competențele și abilitățile lor pot fi automatizate în mare măsură, relevă un raport al OCDE.
- Sub 30% dintre români folosesc servicii digitale, 32% din populație are competențe digitale de bază, iar 9% din populație nu are deloc competențe digitale de bază.
- Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale vine și din zona educației și anume faptul că 70% dintre tinerii până în 18 ani au un nivel redus de literație numerică, ceea ce înseamnă posibilitatea de a raționa, de a procesa informațiile și de a lua o decizie bazată pe informații.
„AI-ul nu va ocupa toate posturile, avem nevoie de oameni. Sunt sub 10% copii care au literație numerică 0 în clasele I - IV și 20% la finalul clasei a XII-a. Ei își pierd literația numerică pe măsură ce sunt în școală. (…) Avem nevoie de AI absolut.
Dar, în primul rând, pornind de la baza piramidei avem nevoie de educație digitală în școli, licee, ca acești adolescenți, să se poată integra natural într-o piață a muncii dominată de tehnologie în 5, 10, 30, 50 de ani. Și în afara acestui segement de vârstă este necesară educația digitală”, spune Mircea Stoian, Consilier al Ministrului Digitalizării, Economiei și Turismului.
Câte joburi va elimina AI până în 2030
Vinod Khosla, unul dintre cei mai de succes investitori și antreprenori din tehnologie - cel care a pariat pe companii precum OpenAI, Square sau DoorDash - susține că inteligența artificială va transforma radical sectorul muncii, dar și economia, în următoarele decenii.
Investitorul din Silicon Valley susține că, până în 2030, până la 80% dintre locuri de muncă ar putea fi realizate de AI, ceea ce ar duce la dispariția unei mari părți a muncii umane, dar ar putea însemna trecerea la o eră de abundență, în care bunurile și serviciile vor deveni mult mai ieftine și mai accesibile.
Dacă unele voci susțin că inteligența artificială va aduce noi locuri de muncă, alții o văd ca pe o resetare și o revizuire completă a muncii așa cum o știm noi. Celebrul investitor Vinod Khosla susține că forța de muncă gratuită oferită de IA va duce la o eră cu puține locuri de muncă, dar și cu mare abundență.
La ce se gândesc oamenii când vine vorba de AI?
Un sondaj eJobs vine cu informații pe acest subiect și arată că 4 din10 respondenți folosesc inteligența artificială de mai multe ori pe zi pentru job sau în viața personală. 50% cred că AI-ul le va face viața mai ușoară în următorii 2-3 ani.
Întrebați la ce se gândesc când vine vorba despre „AI”, doar 6,7% spun că au auzit termenul, dar nu știu ce înseamnă sau în ce context a fost folosit, 18,1% nu cred că „folosesc AI”, în timp ce majoritatea (48,6%) declară că folosesc intenționat tool-uri de inteligență artificială, chatbot-uri de servicii pentru clienți sau un creator de imagini AI.
Devin din ce mai informați pe acest subiect, iar 26,6% spun că folosesc mai multe tool-uri de AI în mod regulat, urmăresc știrile despre acestea și au o idee generală despre cum evoluează.
