"Este incredibil faptul ca trebuie sa faci public pretul la care vrei sa cumperi terenul. Ce ar insemna ca acelasi principiu sa fie aplicat la cumpararea unui apartament. Daca ai face public pretul la care vrei sa cumperi apartamentul si sa astepti 30 de zile ca sa vezi daca cineva din bloc face o oferta mai buna, piata imobiliara s-ar bloca imediat. Exact asta se intampla cand vine vorba de achizitiile de teren agricol de catre straini", apreciaza Jan Glas.

Practic, cumparatorul terenului agricol trebuie sa isi faca publica intentia de cumparare la o primarie si exista o lista intreaga de oameni si institutii care au drept de preemtiune. Potrivit legii, coproprietarii terenului scos la vanzare, arendasii, proprietarii vecini si statul roman, prin Agentia Domeniilor Statului, au in aceasta ordine dreptul de preemtiune.

Consultantul fiscal avertizeaza ca, pentru dezvoltarea agriculturii in Romania, nu avem nevoie de un blocaj pe piata vanzarii de teren agricol, ci din contra este nevoie de mai mult demaraj, avand in vedere ca sunt probabil sute de mii de romani care detin doar cateva hectare si care nici macar nu sunt lucrate.

Aceste persoane care au putin teren si pe deasupra nici nu il muncesc nu sunt incurajate sa vanda terenul catre un investitor dispus sa faca agricultura. Daca in Romania, in prezent terenul agricol costa in medie 2.000-3.000 de euro, in Belgia (tara natala a lui Jan Glas - n.r.) este 20.000 de euro, dar cei care spera sa faca bani frumosi asteptand inzecirea pretului trebuie sa tina cont ca Romania are foarte mult teren agricol in comparatie cu alte tari dezvoltate, iar pretul nu va ajunge nici in 5-10 ani la cele din Vest.

Ce facem cu agricultura de subzistenta?

Potrivit lui Jan Glas, taranul de rand care are o vaca, 3 porci si 1-2 hectare de pamant face o agricultura de subzistenta si "tot ce produce pe pamant merge in consumul propriu si in furaje".

"La final de an, taranii nu castiga nimic, doar ca au reusit sa supravietuiasca inca un an. Cata vreme nu exista un sistem care motiveaza acesti oameni sa vanda terenul si sa se angajeze undeva, agricultura romaneasca nu se poate dezvolta. In plus, acesti oameni daca renunta la sursa de trai trebuie angajati, iar somajul ar deveni o problema atunci cand 40% din populatia tarii muceste in agricultura", explica managerul TPA Horwath.

Citeste si:

El considera ca statul ar trebui sa faca legislatia in asa fel incat noile generatii de locuitori din rural si mai ales urban "sa astepte cu nerabdare vanzarea terenului agricol."

Daca taranul ar fi taxat semnificativ pentru faptul ca nu lucreaza terenul, atunci imediat l-ar vinde vecinului care il lucreaza, cu 2.000 de euro, doar ca sa nu mai aiba stresul taxelor.

"Acum, orice orasean are pe cineva la tara si, ca urmare, are in familie cateva hectare. Daca intrebi ce face cu aceste terenuri, raspunsul este ca terenul sta nelucrat si nu prea are valoare acum. <<Este doar 2.000 de euro hectarul, avem 3 hectare si ce faci cu 6.000 de euro>> este o poveste pe care o auzim foarte des. Dar in 10 ani, acest teren poate ca va fi 4.000 de euro si tot nu ar fi tentanti sa vanda", subliniaza Glas.

Statul trebuie in schimb sa genereze acele stimulente pentru a favoriza dezvoltarea agriculturii si vanzarea loturilor mici de teren, in sensul in care sa coste mai mult terenul nelucrat, decat cel lucrat.

"Daca nu te costa mai mult cand nu lucrezi terenul, nu ai motive sa il vinzi. Dar, statul ar trebui sa taxeze mai mult persoanele care nu muncesc terenul, decat pe cele care il muncesc. Stiti de ce Bruges (oras in Belgia - n.r.) este un oras superb? Pentru ca in urma cu 40 de ani belgienii au introdus o lege care taxa foarte mult proprietarii caselor nelocuite si nerenovate. Dupa 5 ani, toate casele erau renovate", concluzioneaza Jan Glas.

Cadastrul la terenurile agricole: ce poate face statul?

Jan Glas avertizeaza ca s-a format un cerc vicios in ceea ce priveste cadastrul terenurilor agricole. "Taranul nu are bani sa faca cadastru, pentru ca nu are cadastru niciodata nu va fi vandut si pentru ca nu va fi vandut nu o sa il lucreze niciodata".

In opinia managerului TPA Horwath, statul poate sa dea o lege prin care sa subventioneze cadastrul, astfel incat in cativa ani toata tara sa aiba cadastru. "Cand toti taranii vor avea cadastru, va fi mult mai usor de investit in terenuri", spune Jan Glas.

In prezent, dupa ce un investitor gaseste o zona in care poate investi, isi da seama cum este impartit terenul, ca nu exista cadastru si nici macar acte de mostenire.