Piața de energie din România este, în clipa de față, într-o stare de ”îngheț” – iar consecințele sunt extrem de semnificative, printre ele fiind și aceea că nu avem o strategie de ieșire din schema de plafonare, deși aceasta este extrem de costisitoare. Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România, a făcut o radiografie a situație în acest moment.
Volume în scădere pe PZU, piață înghețată pe forward
Cum arată în acest moment piața de energie din România? ”Pe piețe spot, volumul scade din ce în ce mai mult. În opinia noastră este din cauza reglementării privind schema de plafonare a prețului la consumatori”, afirmă Laurențiu Urluescu.
Problema este că piața spot este una foarte lichidă în România – un volum foarte mare de energie electrică se vinde și cumpără aici. Ea dă semnalul de preț, deci are un impact substanțial asupra furnizorilor, care nu pot apoi să le vândă clienților finali energia la orice preț, ci doar la un preț plafonat. Practic, statul și-a asumat că le decontează furnizorilor pierderile generate de plafonare, dar recent Parlamentul a decis, în contextul ieftinirii (probabil temporare) a energiei, să scadă prețul maxim de decontare. Cum acesta a ajuns la 900 lei/MWh, diferența este suportată de furnizori, care deja au probleme de cash-flow din cauza că statul întârzie decontarea.
Citeste si:
”Piața de produse forward este înghețată, să nu zic moartă. Din septembrie anul trecut, când a intrat în vigoare OUG 119, putem spune că nu s-au făcut tranzacții pe piața angro de produse forward, cele cu livrare în viitor”, a explicat președintele AFEER. ”Care e elefantul din cameră? Lipsa lichidității pieței, reducerea numărului de participanți la piață”.
Care sunt însă cauzele? În primul rând, nesiguranța plafonului de decontare menționat mai sus, care se aplică întregii achiziții pentru portofoliul de retail, inclusiv retroactiv, adică achizițiilor făcute cu mult timp înainte, când prețul energiei era sus. Astfel, în 2022 prețul mediu ponderat pe PZU a fost de 1.303 lei/MWh. Dar plafonul a scăzut de la 1.300 lei/MWh la 900 lei MWh și furnizorii nu știu ce ar putea urma.
Citeste si:
98% - cea mai mare taxă impusă vreodată în lume
Taxarea excesivă a activității de tranzacționare este o a doua cauză. ”Activitatea de tranzacționare este făcută de toți participanții din piață – furnizori, traderi, producători - pentru închidere de poziții, pentru diverse optimizări. Or aici există o taxare de 98% din marja brută între prețul de vânzare și prețul de cumpărare, care este mult peste costuri”, spune Laurențiu Urluescu.
În opinia sa, este cea mai mare taxă impusă vreodată în lume: 98% pe marja din tranzacțiile interne cu energie și 100% pe cea din exporturi.
Ca urmare, conform calculelor AFEER, la energie electrică, pentru orice MWh cumpărat și vândut de furnizori, ca activitate de trading, este o pierdere de circa 6-7 lei ca urmare a suprataxării. Din acest motiv practic nu mai face nimeni trading, astfel că lichiditatea de piață este spre zero. Altfel spus, furnizorii ezită practic să cumpere energie de care ar putea să nu aibă nevoie, fiindcă dacă vor trebuie să o revândă vor ieși în pierdere.
Citeste si:
O altă consecință a suprataxării este lipsa partenerilor în PPA (contract bilateral negociat direct, pe termen lung, între actori privați, în care se stipulează un preț fix sau indexat al energiei) pentru finanțarea investițiilor. În 2020 a dispărut interdicția privind aceste contracte, din cauza că pandemia trăsese prețurile în jos și nu mai exista niciun stimulent pentru investitorii. Prețurile au crescut apoi, dar a dispărut dorința de a încheia PPA, din cauza acestei taxări, afirmă președintele AFEER.
Ce este MACEE și ce urmări are
A treia cauză este MACEE, mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică. Prin acesta, producătorii de energie cu capacități de minim 10 MW sunt obligați să vândă o parte din producție OPCOM la un preț de 450 lei/MWh. Iar OPCOM o vinde apoi furnizorilor, la același preț.
Citeste si:
”Gândirea nu a fost rea, dar era bun pentru un moment foarte scurt. Acum acest mecanism taie apetitul furnizorilor de a-și procura energie din alte surse, deoarece au așteptări ca prin acest mecanism să li se pună la dispoziție o energie la un preț relativ jos”, spune Laurențiu Urluescu.
În plus, volumele alocate prin MACEE sunt incerte și se pot dovedi insuficiente. Or dacă furnizorului nu i se acoperă prin mecanismul de achiziție centralizată tot necesarul, el trebuie să o cumpere din altă parte. Singura opțiune, în clipa de față, sunt însă piețele pe termen scurt, unde e expus la volatilitatea prețurilor – de pildă, în august acestea au urcat pe PZU și la 1.900 lei/MWh.
De altfel, mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică care, la fel ca plafonarea, ar trebui să dureze până în 2025, a dus la deschiderea unei proceduri de infringement (la care, din informațiile noastre, Guvernul nu a avut nicio reacție). Până și președintele Iohannis a criticat MACEE și a retrimis legea în Parlament.
Citeste si:
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
