Miturile alimenteaza felul in care ne percepem hrana. Astazi, traim sub semnul comod al consumerismului. Rafturile supermarketurilor par o sursa inepuizabila si cosmopolita de produse autohtone sau exotice, iar platformele digitale materializeaza mancarea la usa gurmandului. Insa nu va fi intotdeauna la fel de comod.

Peisajul agricol se contureaza apocaliptic la orizont. Inundatiile sunt tot mai dese, secetele tot mai arzatoare, iar vanturile si-au schimbat tiparul, sufland cu forta de uragan peste regiunile temperate ale Europei. Incalzirea globala devine norma, iar cultura noastra alimentara trebuie sa se ajusteze cerintelor unei planete in schimbare climatica.

Productivitate si sustenabilitate. Sunt doua concepte care au dat nota initiativelor tehnologice din ultimii ani. In 1900, un muncitor agricol din Marea Britanie hranea 25 de guri. O suta de ani si pe atatea prototipuri de aparate de muls vaci (care se gasesc si la noi astazi) mai tarziu, productivitatea unui singur fermier a ajuns sa sustina consumul a 200 de persoane.

Previziunile ONU arata ca, pana in anul 2050, populatia va atinge un nou record de 9,6 miliarde de oameni.

Legumicultura, plantatiile de bumbac, productia alimentara si logistica transporturilor de hrana vor atarna de capacitatea noastra de a deprinde acrobatii tehnologice la inaltimi demografice ametitoare.

Care sunt ambitiile la care s-a inhamat industria alimentara si cum se proiecteaza promisiunile unui stil de viata sustenabil in viitorul apropiat?

Reteta numarul 1. Inteligenta artificiala, gradinarul nostru

Mediul urban este total deconectat de sursa de hrana. In laboratorul MIT Media Lab, Caleb Harper, initiatorul si directorul proiectului Open Agriculture incearca sa eficientizeze traseul lung pe care alimentele il parcurg din stadiul de productie in cel de comercializare.

Pe scurt, cercetatorul vrea sa il imbrace pe oraseanul de rand in haine de fermier.

Foto: Shutterstock.com

In ciuda aparentelor, ferma digitala de la MIT nu are nimic de-a face cu jocul vedeta al platformei Facebook, FarmVille. Miza acestui proiect este “ferma verticala”, un concept care se bazeaza pe cultivarea complet automatizata a legumelor si fructelor.

Aparatul este armat cu o multitudine de senzori ce monitorizeaza dezvoltarea unei plante- de la procentele ei de nutrienti si apa pana la apetitul de carbon- oferind in meniu, sub forma de fotosinteza si unde de lumini, toate elementele necesare ca verdeturile sa straluceasca de culori vii, sanatoase, ardeii iuti sa piste vartos si fructele sa musteasca de gust.

Pe scurt, laboratorul se foloseste de inteligenta artificiala pentru a crea “reteta unui climat ideal”, incercand sa se obtina alimente care nu au nevoie de modificari genetice pentru a capta aromele pamantului.

Open Agriculture nu sunt singurii. Printre companiile “agri-culturale” care nu se sfiesc sa afiseze prototipurile futuriste ale noii dinamici alimentare se numara Modern Meadow si Perfect Day. Aici laptele se fermenteaza din drojdie, carnea de porc ia nastere din celule stem porcine, costurile se mentin minime si consumul de energie nu prejudiciaza costul final al produsului.

Reteta numarul 2. Faina din gandaci

Planeta se indreapta, vertiginos, spre ora de varf. Indicatorul demografic intra in viteza a cincea, iar Natiunile Unite estimeaza ca in 30 de ani nu vor mai exista arii de pamant necultivitate, care sa sustina cererile unei populatii in crestere.

Doi studenti in inginerie alimentara de la Universitatea Federala Rio Grande din Brazilia vin in intampinarea supra-aglomerarii cu o cultura de faina care nu necesita un spatiu mai mare decat o bucatarie.

Faina din gandaci este ecologica, contine cu aproape 50% mai multe proteine decat faina de grau si costurile productiei sunt semnificativ mai reduse. Reteta este contraintuitiv de curata, mai ales ca in componenta produsului nu vor intra decat insecte din specia Nauphoeta cinerea, si nu gandacii care misuna prin canalizari.

Daca faina de gandaci ne depaseste nu numai imaginatia, dar si apetitul, ne putem minti frumos ca semintele care vor decora painea integrala pe viitor nu au avut niciodata aripi.

Reteta numarul 3. Amazon si sushi-ul fara termen de expirare

Conform unui articol CNBC, Amazon, retailerul online, intentioneaza sa foloseasca tehnologie militara avansata in sfera noilor achizitii din industria alimentara. Amazon a cumparat recent lantul international Whole Foods, iar zvonurile umbla ca platforma lucreaza la un nou tip de hrana care sa nu necesite refrigeratie.

Foto: Shutterstock.com

Astfel, produsele Amazon vor putea fi livrate mai ieftin si mai eficient dintr-o parte a lumii in alta, iar cumparatorul va primi o portie de sushi direct din Tokyo sau un curry din India gata preparate, cu termen de expirare de pana la un an de zile.

Acesta nu ar mai trebui decat sa scufunde mancarea in apa fierbinte, presurizata, iar apoi sa o gateasca la microunde timp de cateva minute.

Reteta numarul 4. Consumatorul dicteaza piata

In fiecare an, pe 16 octombrie, peste 150 de tari marcheaza Ziua Mondiala a Alimentatiei. Anul trecut, tema intrunirilor a fost “Clima se schimba. Alimentatia si agricultura trebuie sa se schimbe si ele''.

Fermierii trebuie sa se adapteze schimbarilor climatice. Dronele vor patrula recoltele, semnaland potentialele probleme. Industria produselor lactate va fi nevoita sa faca salturi tehnologice inspre o mulgere mecanica igienica si inovatii mai spectaculoase decat separatorul de smantana centrifugal, iar analizele de date pot preveni perisabilitatea mancarurilor printr-un transport mai eficient. Insa nu va fi de ajuns pentru o revolutie rurala.

Prima indatorire revine consumatorului, cel al carui apetit poate ridica sau distruge piete si industrii.

Sursa foto: Shutterstock.com