A fost al 3-lea din orasul sau conectat la Internet Se intampla in anii 1990, cand, desi avea in grija o familie, el fiind singurul care aducea bani in casa, se hotara sa paraseasca lucrul in mina. Stia ca nu vrea sa isi petreaca restul vietii in subteran, in gaze, in praf si expus la tot felul de pericole, asa ca a profitat de momentul unor disponibilizari pentru a se putea retrage in „gloria” unui ajutor financiar. Nu stia insa ce va face mai departe. Orasul natal, Lupeniul, nu prea ii oferea alternative. „Dupa plecare am stat un pic in incertitudine gandidu-ma ce am sa fac in viitor. Nu aveam nici un plan. Dupa cateva luni, am inceput un curs de calculatoare la Universitatea Petrosani, desi era un domeniu despre care doar citisem in reviste.

Cu o parte din banii luati de la Guvern a cumparat un computer si o imprimanta. A inceput sa invete si acasa, nu doar la Universitate. A inceput sa desluseasca tainele Windowsului `98, Microsoft Office-ului, Photoshopului si, dupa ceva timp, s-a apucat sa faca proiecte studentesti din care castiga bani. Primii de dupa disponibilizare. Apoi in Romania a intrat internetul. „Eram al 3-lea din Lupeni care avea Internet, ce-i drept cam scump la vremea aceea, fiind legat la linia telefonica. Asa am luat contact cu lumea exterioara. Am fost fascinat de ce informatii am putut gasi. Nu ma puteam opri din navigat, desi notele de plata la telefon nu incetau sa se mareasca. Rezerva de bani pe care o aveam se imputina. Eram insa curios cum sunt construite paginile web. Am inceput sa ma uit in codul lor si sa construiesc si eu. Informatii despre cum se construieste o pagina web nu prea se gaseau, astfel ca pot spune ca am invatat singur. Distractia a durat doi ani. Mai aveam in buzunar 100 de dolari. Trebuia sa ma angajez.”

Citeste articolul integral pe Revista CARIERE.

Sursa foto: AXL