Urmatoarea forta economica vine de pe Venus. Femeile, lideri mai buni decat barbatii?

Am provocat la dialog cinci femei din businessul romanesc, din industrii diferite - IT, retail, cosmetice, farmaceutice si textile, care sa ne impartaseasca din propria experienta de management. O discutie sincera, care a ocolit cliseul femeii invingatoare intr-o lume a barbatilor si care a incercat sa gaseasca acele puncte de reper „feminine” intr-o noua constructie economica.

„Trecerea la noua economie e principalul motor al schimbarilor, ea aducand mai degraba o democratizare a industriilor din punctul de vedere al diferentelor intre genul masculin si cel feminin”, spune Mariuca Talpes (foto), cofondatoare a producatorului de software Softwin. A devenit antreprenoare imediat dupa Revolutie, iar acum se regaseste in galeria celor mai bogate femei de afaceri din Romania, cu o avere estimata la cateva zeci de milioane de euro. „Cred ca si in viitor zona de top 100, adica varful celor mai bogati oameni, va fi rezervata celor cu trasaturi masculine foarte puternice”, observa Talpes, iar explicatia se gaseste in apetitul mai scazut al femeilor pentru riscurile mari.

Angela Cretu, director general in regiunea Europei de Est din cadrul companiei de cosmetice Avon, nuanteaza ideea si sustine ca femeile cu care a lucrat au fost mai putin sangvinice, dispuse sa se gandeasca de doua ori inainte de a se lansa intr-o actiune riscanta. „Pe de alta parte, riscurile bine asumate sunt necesare pentru a iesi din criza, asa ca barbatii nu sunt de dat la o parte”, adauga cea care conduce de la Moscova un business cu o cifra de afaceri de un miliard de dolari.

Isabelle Iacob, director general al Help Net, una dintre cele mai extinse retele de farmacii la nivel national, vorbeste despre gasirea unei proportii potrivite. „Cred ca riscul si spiritul competitiv raman in continuare valabile in manualul unui bun manager, fie el barbat sau femeie, dar diferenta sta in dozaj si in oportunitate”, subliniaza Iacob. In plus – completeaza ea, femeile conduc cu mai multa sensibilitate si pun un accent mai mare pe intuitie.

In definitiv, remarca Maria Grapini, presedintele consiliului de administratie al producatorului de confectii textile Pasmatex, este vorba despre un al saselea simt mai dezvoltat. „Femeia nu s-a nascut egala cu barbatul din punctul de vedere al trasaturilor antropologice, dar ea da dovada de mai multa ambitie, tenacitate si fler”, considera Grapini. Spre deosebire de mediul privat, in cel politic discriminarea inca este un subiect la zi, afirma Maria Grapini, care este si vicepresedinte al Partidului Conservator.

Sorana Georgia, director general al Billa Romania, nu este convinsa de modelul sufragetei, cea care lupta pentru drepturile sale cu sabia in mana. „Cred ca fiecare trebuie sa ocupe locul sau. Nu cred ca femeia trebuie impusa printr-un procent anume, fiecare dintre sexe are minusurile si plusurile sale”, spune sefa lantului de supermarketuri. Revenita in businessul cu produse de larg consum, dupa o „escapada” in domeniul parfumurilor, in calitate de manager de tara a firmei Marionnaud, Georgia mai spune ca retailul este o extensie a ceea ce a facut femeia dintotdeauna acasa, prin dramuirea resurselor financiare. „Ea este datoare sa tina vaporul in echilibru, pentru ca ea da doi lei pe paine si trei pe ceapa”, arata Georgia.

Iar lista cu calitatile feminine poate continua, dar enumerarea nu ajuta la nimic daca nu se vede si valorificarea acestui potential.

De ce sunt femeile inca subreprezentate atat in sectorul public, cat si cel privat, iar vocea lor este inca slaba?

Mariuca Talpes considera ca este nevoie de timp pentru schimbari si ca dominarea middle managementului de catre femei poate fi un exemplu pe plan local. „Veti vedea, in urmatorii zece ani, ca ponderea femeilor in functii decizionale, atat la nivel economic, dar si politic, va fi mult mai mare si, as indrazni sa adaug, chiar hotaratoare pentru Romania”, spune antreprenoarea.

Este doar o chestiune de timp, explica Georgia, care mizeaza pe ideea ca femeile de abia acum incep sa aiba o contributie, cu toate costurile implicate, mai ales la nivel de familie. „Femeia, prin traditie, este cea are grija de casa si copii, iar acum aceasta latura se reasaza”, sustine sefa de la Billa.

Actuala criza economica va accelera schimbari, inclusiv estompari ale prejudecatilor, iar femeile vor castiga mai multa vizibilitate in momentul in care impactul actiunilor lor aduce mai multa valoare adaugata in aria in care activeaza – este raspunsul Angelei Cretu. Una peste alta, nu mai sunt multe companii care isi vor permite luxul sa-si aleaga liderii in functie de criterii legate de gen, varsta, etnie sau origine.

Maria Grapini aminteste de faptul ca in reprezentarea institutionala sunt putine femei, iar multe dintre ele nici nu sunt cele mai potrivite pentru a se constitui intr-o voce credibila si cu autoritate. Privind dintr-o perspectiva mai optimista, Isabelle Iacob observa ca actuala criza a oferit femeilor mai multa vizibilitate si recunoastere publica, iar exemplul cel mai bun este cel al cancelarului Angela Merkel, „doamna de fier” a Germaniei.

Oana Baluta, presedinta Centrului de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen (Filia), afirma ca femeile au o alta lista de prioritati in comparatie cu barbatii. „Daca ai femei in Guvern, un procent mai mare va fi directionat catre sanatate si educatie. Romania are cel mai mic procent alocat cheltuielilor sociale in comparatie cu alte state din Uniunea Europeana, deci este falsa ideea ca suntem un stat asistential”, spune raspicat Baluta.

Mergand spre mediul de afaceri, la nivelurile cele mai inalte, este greu sa nu remarcam ca nu sunt femei la conducerea bancilor centrale ori la cele mai mari companii listate la bursa, adica tocmai in acele pozitii-cheie prin ale caror decizii sunt influentate vietile tuturor indivizilor.

In definitiv, dupa cum remarca Isabelle Iacob, nu conteaza ca femeile vin de pe Venus si barbatii de pe Marte, atata timp cat pot face o treaba excelenta pe Pamant.

Articol publicat in Revista Wall-Street, editia a doua: Noua economie.