“Tineti minte ca toate marile companii din energie sunt aici. Sase din cunoscutele 7 sisters sunt prezente in Azerbaidjan. Este loc si pentru companiile romanesti, mai ales cele din energie, constructii si turism”, se adreseaza Gabriel Comanescu (foto), presedintele Grup Servicii Petroliere (GSP), unui grup de aproximativ 20 de oameni de afaceri prezenti la inaugurarea oficiala a Camerei Bilaterale de Comert Azerbaidjan-Romania. “Ca membri fondatori, trebuie sa administram Camera prin rotatie.” In timp ce Gabriel Comanescu, proprietarul grupului Upetrom si unul dintre cei mai bogati antreprenori romani, provoaca o discutie mobilizatoare in randul companiilor locale participante la delegatia din Azerbaidjan, la cativa metri distanta reprezentantii politici dau declaratii presei. "Orice novice din anul intai de la ASE stie ca piata viitoare de business se afla in Asia. Important pentru noi este sa cladim caramida cu caramida o credibilitate in zona economica la fel ca cea din zona politica”, spune presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea.

Pentru Gabriel Comanescu, care are o avere estimata de 480-500 milioane euro, extinderea in zona Marii Caspice reprezinta o prioritate de business nu doar pentru ca aici se afla companii mari, inclusiv “cele sapte surori", companiile anglo-saxone ce controlau petrolul din Orientul Mijlociu dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, descrise pe un ton anti-nationalist de omul de afaceri intalian Enrico Mattei. “Eu vin in Baku o data la doua luni. Urmarim cateva proiecte foarte mari in Azerbaidjan si Turkmenistan. Kazahstan-ul nu mai reprezinta interes pentru noi, ci doar Baku si Asgabat. Totul se schimba peste noapte aici si consider ca Azerbaidjan este una din marile minuni ale lumii. Este o piata enorma”, le spune Comanescu celorlalti antreprenori si manageri romani veniti sa puna stapanire pe piata azera. “A stapani piata azera” este mult spus intr-o tara in care nicio investitie straina nu poate fi inceputa fara acordul guvernantilor apropiati presedintelui Ilham Aliyev, fiul liderului national al poporului azer, Heydar Aliyev (decedat in decembrie 2003), care s-a autoproclamat fondatorul statului Azerbaidjan.

MILIARDARII tarii: cum arata topul celor mai bogati romani?

MILIARDARII tarii: cum arata topul celor mai bogati romani?

Chipurile celor doi lideri politici sunt usor de intalnit intr-un oras in care marile bulevarde sunt pline cu masini occidentale mari ca Lincoln Navigator, Porsche Cayenne sau Land Rovers (litrul de combustibil costa aici echivalentul a jumatate de euro in conditiile in care preturile la produse si servicii sunt usor peste nivelul din Romania). Pe Ilham Aliyev suprins in fotografii uriase il intalnesti, spre exemplu, in cel mai nou centru de business din Baku sau pe brosurile care promoveaza Azerbaidjan ca destinatie pentru marii investitori, in timp ce prezenta tatalui sau, Heydar Aliyev, este mai densa: chipul sau apare in cele mai mari intersectii din Baku, pe carpetele din casele si magazinele azerilor sau chiar la intrarea in statiile de metrou, insotit de citate stimulative pentru colectivitate, cum este cel care enunta ca “Succesul dezvoltarii statului Azerbaidjan este o realitate deja.”

Cand politicianul Valeriu Zgonea le explica oamenilor de afaceri romani si diplomatilor azeri ca el si colegii sai din toate grupurile parlamentare sunt sustinatorii lor si vor veni peste tot acolo unde cred “ca este oportun pentru companiile romanesti sa fie sustinute de politic” ecuatia relatiilor economice este usor de deslusit: pentru a intra intr-o piata din regiunea Marii Caspice sau din Asia Centrala, ca antreprenor, este util sa ai “sprijinul Parlamentului si al Guvernului". Asa se intampla, de exemplu, si in Turkmenistan unde firmelor de talia Siveco sau Romelectro le-a fost mai usor sa intre pe piata din Turkmenistan in domeniile constructiilor energetice si IT abia dupa vizita oficiala a presedintelui Traian Basescu din octombrie anul trecut.

Argumentele etatiste din declaratiile politicienilor romani, conform carora scopul si rolul politicului este sa ajute zona economica sa gaseasca noi piete si oportunitati, arata ca in diplomatia economica totul se rezuma la un schimb reciproc de resurse. Pentru exemplu, daca politicienii romani le-au prezentat azerilor 15 proiecte mari de dezvoltare strategica (proiecte de infrastructura, proiecte energetice de tipul reactoarelor de la Cernavoda, modernizarea portului Constanta sau activitati de extractie miniera, ca Rosia Montana, Cuprumin), partea azera a pus ochii pe modernizarea Portului Constanta intr-un parteneriat public-privat astfel incat sa fie parte la procesul de interconectabilitate intre Uniunea Europeana si zona emergenta in plina dezvoltare acum: Asia, regiune care, conform lui Valeriu Zgonea, “genereaza cele mai mari cresteri economice, acolo exista un schimb economic extraordinar, miliarde de oameni care au nevoie de o dezvoltare, de crestere a nivelului de trai. (..) Si atunci noi suntem intre aceste doua lumi, pierduti daca nu suntem atenti, batandu-ne in interese mici intre state, la fel ca in secolul trecut, fara sa vedem ca in piata mare mondiala noi ne pierdem deja autoritatea.” O alta miza puternica pentru guvernantii romani si azeri este Nabucco Vest, selectata drept ruta central europeana pentru gazele azere de la Shah Deniz, motiv pentru care Azerbaidjanul a devenit “cel mai bun prieten al Romaniei”, asa cum spune chiar presedintele azer Ilham Alyev. Conducta Nabucco Vest va transporta gazele de origine caspica, de la frontiera turco-bulgara, prin Bulgaria, Romania si Ungaria catre Terminalul de Gaze Central-European din Baumgarten. In calitate de componenta centrala a Coridorului Sudic de Gaze, Nabucco Vest se afla in pozitia ideala pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze pentru peste 500 de milioane de clienti potentiali din tarile cu economii in crestere din Europa de Sud-Est precum si pentru Europa de Vest.

Nabucco West, selectata drept ruta central europeana pentru gazele azere de la Shah Deniz

Nabucco West, selectata drept ruta central europeana pentru gazele...

Citeste si:

Daca gigantul Grup Servicii Petroliere, controlat de miliardarul Gabriel Comanescu, este prezent pe piata azera de 10 ani, unde se axeaza pe proiecte mari pe partea de constructii marine, pe zona de offshore, mirajul azer este de actualitate si pentru Florea Diaconu, omul de afaceri care detine constructorul bucurestean Delta ACM 93, sau pentru Irina Socol, fondatoarea companiei Siveco, care are in desfasurare in Azerbaidjan un proiect de cateva milioane de euro. In opinia lui Gabriel Comanescu, piata azera este una dintre cele mai tentante locuri din zona Marii Caspice pentru dezvoltarea afacerilor si, prin urmare, Romania ar trebui sa “preia nationalismul acestui stat”. “Perspectivele sunt foarte mari pentru firmele romanesti, iar aici nu afli de licitatii de pe internet. Ar trebui sa invatam de la azeri sa ne protejam companiile romanesti si capitalul autohton. Asa vom fi eficienti! In Azerbaidjan legislatia este perfecta pentru orice fel de investitii”, spune Gabriel Comanescu unui grup restrans de jurnalisti de business romani.

Azerbaidjan se afla la ora actuala in situatia in care companiile private incep sa intre in competitie cu gigantii de stat. Firmele detinute de statul azer nu sunt atat de numeroase, insa sunt foarte mari. Una dintre acestea este compania petroliera azera de stat Socar, care a intrat in Romania prin achizitia din 2011 a firmei de distributie a carburantilor Romtranspetrol de la doi oameni de afaceri din Botosani, Iulian si Dorina Berescu. Compania azera de stat are retele de benzinarii in Elvetia, Romania, Ucraina si Georgia si produce anual 60 de milioane de tone de petrol si 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Insa, companiile private, dar chiar si acele companii de stat sau companii fiice ale Socarului trebuie sa faca licitatii pentru achizitiile si contractele ce depasesc pragul de 130.000 de euro. ”Fluxul relatiilor comerciale este sporit chiar si in proiectele companiilor de stat. Prin astfel de demersuri sunt activate foarte multe companii private ce au posibilitatea de a se dezvolta”, spune Nabiyev Shahin Pasha, presedintele Camerei Bilaterale de Comert Azerbaidjan-Romania si, totodata, un antreprenor din industria software azera.

Potrivit acestuia, birocratia nu este foarte mare in Azerbaidjan, insa in mediul de business azer “exista o mentalitate prin care este preferabil sa lucrezi alaturi de companii locale, cu conditia ca acestia sa ne aduca solutii de la producatori mondiali de renume. Este important sa aiba parteneriate cu strainii pentru ca multe companii mari internationale au castigat proiecte in Azerbaidjan, le-au implementat si apoi au plecat din tara.” De asemenea, in Azerbaidjan iti poti deschide o firma in trei zile, nivelul TVA este de 18%, iar abordarea impozitarii pe venituri este diferentiata in functie de domeniul de activitate. Spre exemplu, impozitele sunt mai mici in industria IT, unul din sectoarele de activitate care se dezvolta masiv in cea mai mare tara din regiunea Caucazului, alaturi de domeniile care au legatura cu industria petroliera.
Atunci cand un student azer iese de pe bancile universitatii, acesta gaseste salarii mai mari in sectorul privat, domeniu tot mai tentant pentru tinerii azeri in comparatie cu o cariera intr-o companie de stat. Salariul minim pentru un absolvent de facultate se ridica la aproximativ 500 de manati (echivalentul a 500 de euro). Azerbaidjan, o tara detinatoare si exploatatoare de resurse, are un nivel de trai mai ridicat in comparatie cu tarile din regiune (Armenia, Georgia, Iran, cu exceptia Turciei), “chiar si in comparatie cu unele regiuni din Rusia”, afirma Nabiyev Shahin Pasha. “De multe ori concuram cu Turcia in atragerea marilor investitori straini. In pofida oportunitatilor pe care investitorii le intalnesc in Azerbaidjan, acestia nu au un dialog usor cu tinerii nostri.”

Pentru multi investitori din industria imobiliara si cea energetica, orasul Baku se transforma in Dubaiul Caucazului, insa ambitia azerilor este amenintatoare chiar si pentru marile centre din Orientul Mijlociu. “Incercam sa fim inaintea Dubaiului, sa avansam pasii in raport cu ce au facut arabii”, spune Nabiyev Shahin Pasha atunci cand vorbeste despre “Noul Baku”, proiect situat la 5 kilometri de centrul orasului, cu un buget total de constructie de 100 de miliarde de dolari. Prima etapa a proiectului va fi finalizata in 2015, iar a doua in 2030. “In Dubai nu exista asa ceva”, se lauda azerul.

Un alt proiect urias este “White City” cu termen de finalizare peste 15 ani. “Orice companie care vede ce se intampla in Azerbaidjan isi doreste foarte multe de la noi, insa dupa ce observa nivelul concurentei create de investitorii straini, isi doreste sa lupte pentru a castiga o pozitie buna in piata”.

Toate constructiile din “Noul Baku” si “White City” vor lua ochii investitorilor si turistilor si asemenea celor trei turnuri gemene “Flame Towers”, care au fost ridicate dupa o investitie de aproximativ 250 de milioane, contrasteaza cu “Centrul Vechi”, un cartier linistit, cu al sau “Turn al Fecioare, care dateaza din secolul al XII-lea, si Palatul Shirvanshahs, una din perlele arhitecturii Azerbaidjanului construita in secolul XV.