La noua luni dupa aderarea la Uniunea Europeana, marii producatori interni de zahar joaca prudent pe o piata inca dependenta de importurile de materie prima, supusa capriciilor evolutiei bursei de la New York si vitregita de o strategie coerenta a productiei de biocarburanti. Pentru anul in curs, principalii jucatori de pe piata estimeaza o valoare a pietei de aproximativ 350 milioane de euro, pe fondul unei usoare cresteri de 5%, in conditiile in care consumul intern se apropie de cel mediu din UE.
Vestile nu se anunta prea bune pentru productia interna. “Piata zaharului din Romania va inregistra, anul acesta, o scadere de aproximativ 19% in ceea ce priveste productia, ca urmare a supunerii sistemului fata de noile cote de zahar fixate de UE”, explica pentru Wall-Street Dan Popovici, administrator al Lemarco, al doilea mare producator de zahar din tara.
Fabricile care produc zahar din sfecla intampina, in mod deosebit, dificultati dupa intrarea in UE, intrucat principala problema este reprezentata de diferentele de preturi de pe piata, Romania fiind singura tara din comunitate in care zaharul brut din import se comercializeaza la un pret mai mic decat cel al sfeclei.
“Avem o piata unica, reglementata de doua preturi, situatie din care unii fac profit, iar altii sufera pierderi, ceea ce poate duce chiar la inchiderea fabricilor ramase fidele zaharului produs din sfecla, asa cum este cazul Zaharului Ludus”, este de parere Armenean.
Agrana Romania, primul mare producator intern preconizeaza ca, pentru anul viitor, mai mult de 80% din consumul intern va fi asigurat prin importuri de zahar brut si alb, indeosebi din Brazilia si din Uniunea Europeana.
Reprezentantii companiei Lemarco estimeaza ca, in prezent, piata interna a zaharului depinde in proportie de 75% de cel brut din import, folosit ca materie prima.
“Dupa intrarea in UE, Romania a pierdut circa 100.000 de tone de zahar alb, fapt ce va duce la o crestere a volumului de importuri din alte tari membre si la diminuarea productiilor de zahar pe unitatile de productie”, a declarat Popovici.
Jucatorul secund de pe piata zaharului a pierdut, prin cota alocata dupa integrarea in UE, circa 50% din cantitatea de zahar pe care o producea inainte de ianuarie 2007.
Pe de alta parte, oficialii Agrana cred ca 2008 va reprezenta o etapa de maturizare a pietei de profil si de sofisticare a cererii. In prezent, compania are o cota de piata de 48% si 33 de procente din totalul productiei nationale, zaharul reprezentand 99% din cifra totala de afaceri, potrivit estimarilor lui Emilian Dobrescu, reprezentant general al companiei.
Pentru anul viitor, Zaharul Ludus anunta o strategie de supravietuire, care se va prelungi pana in 2010, pe fondul retragerii a 13,5% din cota de aproape 33,5 de tone de zahar alocate, dar si al preturilor la zahar reglementate de UE.
Desi una dintre solutiile cele mai accesibile pentru salvarea afacerilor procesatorilor de zahar ar fi orientarea productiei catre biocombustibil, producatorii romani se declara destul de reticenti, acuzand oficialitatile de incoerenta in conceperea unei strategii in acest sens.
“Intrucat Romania nu are o strategie energetica, nu putem face o strategie proprie de productie a biocarburantilor. Investitiile mari si lipsa de perspectiva tin loc de aceasta oportunitate”, este de parere directorul general al Zaharul Ludus.
Seceta a pus mari probleme procesatorilor interni de sfecla, mai ales in conditiile in care nu aveau posibilitatea de a apela la solutia rafinarii de zahar brut din import.
“In zona noastra de cultura, adica centrul Transilvaniei, seceta a diminuat continutul de zahar datorita distrugerii in proportie de 50% a aparatului foliar. Refacerea acestuia, luna aceasta, datorita ploilor excesive s-a realizat pe seama zaharului acumulat in radacini”, explica Armenean.
In Romania, sezonalitatea vanzarilor la zahar arata ca septembrie este o perioada de varf, urmata de o scadere in octombrie, ca mai apoi incasarile sa se majoreze in preajma sarbatorilor de iarna si de Paste. Marii producatori anunta scumpiri ale zaharului, in conditiile in care in 2007 s-a raportat un nivel depreciat al productiei si o valoare majorata a importurilor la materiile prime.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
