"Boardul director al PEOP Constanta-Trieste se va intalni in a doua jumatate a lunii ianuarie 2009, la Belgrad, in Serbia, pentru lamuriri suplimentare. Am renuntat toti la ideea unui director general al companiei de proiect a oleoductului si am stabilit ca aceasta sa fie condusa de o echipa de management. Mai trebuia ca actionariatul sa-si dea acordul pentru varianta de team-management", a declarat directorul comercial al Oil Terminal SA Constanta, Gabriel Daraban, citat de NewsIn.

Potrivit acestui, sunt trei propuneri, cate una din partea fiecarei tari, cate un specialist pe un anume sector, iar pana acum niciunul dintre membrii nu a fost dispus sa renunte la propunerea sa.

"Speram ca odata cu stabilirea noului Guvern, sa avem o persoana care sa ne reprezinte in proiect (ministrul economiei va numi un nou secretar de stat), avand in vedere noile schimbari: Mihai Lupu va fi deputat, iar Viorel Palasca senator", a explicat Daraban. Acesta a mai spus ca anul viitor vor decide daca merg inainte sau nu cu acest proiect.

"Speram ca pana in iunie 2009 sa facem conferinta de prezentare a proiectului si sa avem primele feed-backuri de la finantatori. Anul viitor trebuie decis daca mergem mai departe sau nu. Sunt deja 11 ani de cand au inceput studiile de fezabilitate", a mentionat directorul comercial al Oil Terminal SA Constanta.

Pana acum, membrii Comitetului Director s-au intalnit de trei ori, in septembrie in Romania, in octombrie in Serbia, si marti (n.r. 9 decembrie) in Romania, dar nu s-au pus de acord in privinta alegerii managerului companiei de proiect.

Reprezentanti ai Romaniei, Serbiei si Croatiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru infiintarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, iar cea de-a patra tara, Italia, urma sa ia o decizie in privinta implicarii in proiect dupa instalarea noului Guvern de la Roma.

Din aceasta companie de proiect fac parte: Conpet si Oil Terminal din partea Romaniei, Transnafta (din Serbia) si Janaf (din Republica Croatia).

Acordul a fost semnat din partea Romaniei de secretarul de stat din MEF, Viorel Palasca, de directorul general al Transnafta din Serbia si de directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic. Fiecare tara va avea o participatie de 33,3% in cadrul companiei de proiect.

Compania de proiect a oleoductului Constanta-Trieste a fost inregistrata la Londra, in Marea Britanie, in termenul legal de 45 de zile de la semnarea acordului (n.r. la 22 aprilie 2008), potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), Viorel Palasca.

Citeste si:

Cu Slovenia si Italia au existat discutii, insa aceste tari nu si-au desemnat companii care sa faca parte din proiect, a spus atunci Viorel Palasca.

Directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic, sustinea la acea vreme ca daca Italia si Slovenia nu se implica in proiect, atunci Constanta-Trieste nu se mai face.

La data semnarii acordului pentru compania de proiect, Republicile Kazakhstan si Azerbaidjan si-au aratat interesul pentru deveni cel putin furnizori in proiect si chiar investitori.

Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 actiuni, iar valoarea nominala a unei actiuni este de o suta de lire. Conpet si Oil Terminal vor avea cate 350 de actiuni, in valoare de 35.000 lire sterline fiecare si Transnafta si Janaf vor avea cate 700 de actiuni, in valoare de 70.000 lire.

Potrivit directorului general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro si va fi operational in doi, trei sau chiar patru ani.

Studiul de fezabilitate a constructiei oleoductului, efectuat de un consortiu coordonat de catre Hill International UK, prezinta trei posibile variante de capacitate de transport pentru conducta, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an.

Costurile pentru modernizarea si marirea capacitatii terminalului Constanta sunt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an si 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru constructia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an si 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an.

Lungimea totala a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 kilometri, al Serbiei - 208, al Croatiei - 423, al Sloveniei - 29 si al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, Romania ar putea beneficia din taxe si tarife de incasari de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an si de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consortiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani.