“Propunerea initiala de majorare a TVA-ului, respinsa din fericire in acest moment, ar fi reprezentat un obstacol in plus cu care producatorii ar fi trebuit sa se confrunte in incercarea de a stimula vanzarile proprii. Pentru ca jucatorii din acest domeniu (constructii- n.red.) sa isi poata mentine afacerile este necesara implicarea statului pentru stimularea cererii de materiale de constructii, prin inceperea proiectelor anuntate in anii trecuti, cum este cazul celor pentru dezvoltarea infrastructurii si a marilor proiecte agroindustriale”, spune Rohan, ce se afla la conducerea unui business cu o valoare de 230 de milioane de euro in 2009.

Cresterea TVA la 24% sau 25% si a cotei unice la 20% a fost una din solutiile pe care autoritatile le-au luat in calcul pentru a strange fonduri suplimentare la bugetul statului. Chiar reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) au recomandat Guvernului sa majoreze cele doua taxe.

In schimb, reprezentantii autoritatilor au decis ca de la 1 iunie sa reduca fondul de salarii din sistemul bugetar cu 25%, precum si pensiile, cu 15%, pentru a face rost de bani la buget.

Totusi, anumite voci din mediul de business sustin ca este foarte probabil ca Guvernul sa opteze pana la sfarsitul anului si pe o crestere a TVA si a cotei unice, in ciuda reducerilor care vor avea loc in sistemul bugetar.

Rohan crede ca o majorare puternica nu este indicata in cazul niciuneia din cele doua taxe.

“O astfel de miscare brusca ar avea efecte negative. Spre exemplu, cresterea brusca a TVA-ului nu ar face decat sa genereze evaziune fiscala. Daca ar fi sa se aleaga intre cresterea brusca a unei singure taxe si cresterea graduala, mai potrivita ar fi cea de-a doua masura. In aceasta varianta, consideram ca majorarea treptata a cotei unice de impozitare a venitului este cea care ar putea avea efecte pozitive. Acest lucru ar putea avea ca rezultat o mai buna colectare a taxelor la bugetul de stat. Cresterea graduala a TVA, in schimb, ar putea avea efect doar pentru cateva luni, din perspectiva colectarii la buget”, mentioneaza Mihai Rohan.

Seful Carpatcement Holding considera insa ca, pe termen lung, masura de crestere graduala a TVA nu va sprijini strangerea de resurse la buget, ci va reprezenta un factor de restrangere a activitatii mai multor afaceri din domeniu.

Constructiile se numara printre sectoarele cele mai afectate de pe urma crizei financiare, iar producatorii de ciment se afla intr-o situatie similara.

Ceilalalti doi producatori de ciment prezenti pe piata locala, Holcim si Lafarge, au anuntat scaderi de peste 40% a vanzarilor de ciment in primul trimestru comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Si Carpatcement Holding a inregistrat o scadere a vanzarilor de ciment in primul trimestru, fara a mentiona insa nivelul declinului.

“In primul trimestru al anului 2010, productia de ciment realizata la nivelul companiei a fost mai mare cu 9% decat volumul planificat, procent care se afla totusi sub nivelul realizat in perioada similara a anului trecut, atat din cauza iernii prelungite si neprielnice pentru sectorul constructiilor, cat si ca urmare a scaderii semnificative a cererii de ciment pe piata”, spune Rohan.

El afirma ca sectorul constructiilor va continua sa sufere, cel putin in primul semestru, din cauza ca producatorii de materiale de constructii nu se mai pot baza pe proiecte incepute in anii precedenti, asa cum au putut sa o faca in 2009.

“Speram ca din a doua jumatate a anului sa asistam la modificari ale situatiei curente, care pot fi realizate numai daca vor fi reluate marile proiecte de infrastructura anuntate de autoritati si daca vor incepe investitii prin parteneriate public-privat”, mai spune Rohan.

Seful Carpatcement estimeaza ca afacerile companiei se vor plasa la un nivel similar celui consemnat in 2009.

Grupul HeidelbergCement a intrat pe piata locala in 1998, prin achizitionarea fabricilor de ciment de la Fieni, Deva si Bicaz, si activeaza prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Agregate si Carpat Beton.