Ce vant l-a adus in Romania pe cel mai mare producator de turbine eoliene?

„Am gresit locul locul si momentul, insa nu ne-am inselat in privinta potentialului eolian al Romaniei”, spune danezul Hans Jorn Rieks (foto), presedintele Vestas Central Europe, referindu-se la deplasarea de acum cinci ani la Bacau. Adevarata mina de aur a vantului romanesc nu se afla acolo, ci mai aproape de Bucuresti, in Dobrogea, devenita ulterior punctul fierbinte al investitiilor de profil.

Prima turbina eoliana de mare putere a aparut in Romania in 2003, la Ploiesti, si a devenit functionala in 2004, avand o capacitate de 660 kW. Urmatoarea centrala eoliana a fost amplasata in apropiere de Bistrita-Nasaud, aceasta fiind functionala incepand cu 2007. De atunci si pana acum piata eoliana romaneasca a evoluat lent, iar in 2010 a explodat: daca la finele lui 2009 erau doar 14 MW eolieni instalati, la sfarsitul anului trecut turbinele cumulau o capacitate de 457 MW.

Rieks spune ca din regiunea Europei Centrale si de Est Romania este cea mai promitatoare pe termen scurt si mediu. „Romania are un potential de 14.000 MW (potential energetic al resurselor de vant – n. red.) , insa ramane de vazut cati dintre ei vor fi instalati. Guvernul tinteste 4 GW pana in 2020, dar este o mare discrepanta intre ceea ce-si doreste guvernul si potential”, puncteaza danezul intr-un interviu acordat Wall-Street.ro cu ocazia deschiderii biroului Vestas in Romania.

Vestas apreciaza ca potentialul anual de instalare pana in 2015 este de 500-600 MW, insa investitiile in domeniu ar putea sa fie puternic influentate de modul in care se va aplica legea promovarii energiei regenerabile. Romania are elaborata o lege de promovare a energiilor verzi inca din 2008 (Legea 220/2008, modificata prin Legea 139/2010), dar ea nu este aplicata pentru ca nu a primit avizul Comisiei Europene si asta deoarece oficialii de la Bruxelles nu s-au lamurit daca facilitatile prevazute in vederea sprijinirii investitiilor din domeniu sunt sau nu excesive.

Legea 139/2010 aduce schimbari fata de varianta initiala, cele mai importante referindu-se la certificatele verzi (CV) - documente emise de Transelectrica, transportatorul national de electricitate, prin care se atesta ca 1 MWh este produs din surse de energie regenerabila (verde). Astfel, legea noua spune ca pentru fiecare MWh livrat se acorda 2 CV pentru energia eoliana (pana in 2017 in loc de 2015), valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro. Pentru producatorul de energie, certificatele verzi, tranzactionate pe OPCOM, sunt o sursa suplimentara de venit pe langa cea din vanzarea efectiva a productiei de electricitate.

„Odata cu ratificarea acestei legi va spori si interesul unor investitori din domeniul utilitatilor, care se vor uita spre proiecte mai mari. Alti investitori se vor axa pe proiecte mai mici, de dimensiuni medii. Vom vedea o piata mai segmentata”, crede Hans Jorn Rieks.

In plus, intrarea in vigoare a legii va insemna si certitudinea de care au nevoie bancile pentru a finanta proiecte eoliene. Pana acum, doar cateva banci s-au incumetat sa investeasca in parcuri eoliene, in conditiile in care, potrivit legii in vigoare, producatorii primesc doar un certificat verde pentru 1 MWh produs de energie eoliana. „Bancile vor sa aiba predictii pe termen lung si urasc sa riste”, subliniaza danezul.

In ciuda tergiversarii legii, Rieks sustine ca Romania, dintre toate tarile din regiune, are toate sansele sa-si dezvolte piata de energie eoliana, principalele avantaje fiind potentialul eolian (al doilea din Europa), capacitatea retelei nationale de transport al electricitatii si implicarea Guvernului in promovarea sectorului.

Anul trecut, Vestas Romania a incheiat contracte pentru furnizarea de turbine cu o capacitate totala de 450 MW, dintre care 44 MW au fost deja instalati in primul semestru. Tinta companiei este ca pana la finele lui 2011 sa fie instalati toti cei 450 MW, iar pentru 2011 sunt deja alte proiecte in derulare, despre care oficialii Vestas nu au oferit detalii.

Vestas Romania are in prezent 31 de angajati in departamentele de vanzari, marketing si inginerie, atat in Bucuresti, cat si in Constanta. In general, costurile turbinelor eoliene (fara fundatie) se ridica la 50-80% din investitia totala. Pana acum, Vestas a ridicat turbine in regiunea Dobrogei, in cadrul parcurilor eoliene: Baia 1 si 2 (17 MW), Pestera (90 MW) si Cernavoda (138 MW).

Compania ceha CEZ, distribuitor si furnizor de electricitate, investeste 1,1 miliarde de euro in cel mai mare parc eolian din Europa, amplasat in comunele constantene Fantanele si Cogealac. La finalizare, acesta va avea o capacitate totala de 600 MW, suficienta pentru alimentarea cu electricitate a 700.000 de gospodarii.

Pana acum, doar partea parcului situata in comuna Fantanele este finalizata si produce energie. Proiectul de la Cogealac este suspendat din cauza lipsei unor autorizatii. Pe piata romaneasca, principalul competitor al Vestas este GE Energy, companie care a furnizat turbinele eoliene pentru proiectul de la Fantanele.

Vestas este liderul mondial in productia de turbine eoliene si isi desfasoara activitatea in 65 de tari. Compania a instalat pana in prezent 41.000 de turbine la nivel global.