Primele incercari de trecere in proprietate privata a Cupru Min - care detine exploatarea Rosia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei - au avut loc in 2008, cand compania era in subordinea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Prima oferta de vanzare a fost revocata intrucat reprezentantii Comisiei Europene au apreciat ca unele conditii atasate licitatiei cu strigare incalca regulile privind ajutorul de stat, putand reduce pretul de vanzare. Conditiile invocate erau mentinerea obiectului de activitate pe o perioada de minim zece ani si pastrarea contractului de cooperare, incheiat tot pe o perioada de zece ani.

A doua tentativa de vanzare a esuat tot in 2008. AVAS a sustinut atunci ca a luat decizia de revocare a ofertei din cauza lipsei de oportunitati determinata de contextul economic nefavorabil.

La cererea FMI, autoritatile de la Bucuresti au reanalizat vanzarea Cupru Min – trecuta intre timp la Ministerul Economiei - , iar anul trecut intentionau sa cedeze integral compania pe piata de capital, renuntand insa, in final, la aceasta varianta.

60 mil. euro, pretul de pornire

Metoda aleasa a fost licitatia. Ministerul Economiei a lansat anul trecut, prin OPSPI, licitatia cu un pret de pornire de aproape 60 de milioane de euro, si a extins de doua ori termenul de prezentare a ofertelor, pentru ianuarie, respectiv aprilie 2012.

Pana in septembrie institutia primise deja zece scrisori de intentie din partea unor potentiali investitori. Potrivit unor surse, de preluarea Cupru Min erau interesate compania canadiana Barrick, cel mai mare producator de aur din lume, si Mineco din Elvetia, care a cumparat Moldomin.

In luna martie, cand se apropia termenul de depunere a ofertelor, ministrul Economiei, Lucian Bode, declara ca procesul de privatizare continua, desi ar fi fost o varianta si incheierea unui parteneriat public-privat.

La licitatie au depus oferte patru companii - Roman Copper Corp. Canada, Oz Minerals Limited Australia, Dundee Holding Olanda si Ellatzite Med Ad din Bulgaria, ultima fiind insa descalificata.

Roman Copper a castigat licitatia la pretul de 200 mil. euro

Firma Roman Copper Corp. a castigat licitatia, organizata la 26 martie, la pretul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste pretul de pornire, de 57,3 milioane euro. O data cu acest anunt au aparut si controversele privind licitatia. La acel moment despre Roman Copper Corp (al carei nume a fost transmis prima data, oficial, gresit, "Roman Cooper Corp") erau extrem de putine informatii publice, aproape toate referintele disponibile punand-o in legatura cu depunerea documentelor pentru Cupru Min.

Ulterior a reiesit ca Roman Copper este o firma fondata, pentru participarea la licitatia Cupru Min, de catre banca de investitii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada), specializata in finantarea de proiecte miniere pe cele cinci continente.

In ziua urmatoare licitatiei seful OPSPI, Florin Vladan, anunta ca Roman Copper nu are nicio obligatie de investitii si de continuare a activitatii la compania romaneasca, declarandu-se totodata multumit ca statul obtinuse de aproape patru ori mai mult pe Cupru Min fata de cat ceruse. Vladan sustinea ca daca firma canadiana va dori sa extraga cupru atunci va trebui sa investeasca 92 milioane de euro pentru a decoperta mari suprafete de teren.

Raspunzand unor intrebari Mediafax, Ministerul Economiei a anuntat ulterior ca Bayfront Capital Partners va sustine preluarea actiunilor detinute de stat la Cupru Min Abrud si plata datoriilor acestora cu participarea unor investitori din Canada, Europa si SUA, institutia neprecizand insa la ce investitori se refera.

Pretul de 200 de milioane de euro a fost remarcat si de premierul Mihai Razvan Ungureanu, care a apreciat ca privatizarea Cupru Min este efectul credibilitatii Guvernului si al "febrei unei frenezii economice", oficialul insistand asupra faptului ca statul a incasat de patru ori mai mult decat pretul scontat pentru o societate aflata in faliment, o "gaura neagra". El a sustinut ca firma miniera are datorii foarte mari, care ar urma sa duca la faliment, si ca acuzatiile legate de privatizare se aseamana cu sloganul din anii 90 "Nu ne vindem tara".

La cateva zile de la licitatie, pretul de licitatie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societatii si cantitatea de cupru care poate fi exploatata in urma unor investitii estimate chiar de conducerea unitatii, nu de catre un evaluator independent, fara sa fie luata in considerare si valoarea zacamantului.

Patrimoniul Cupru Min pe baza caruia a fost stabilit pretul la licitatie a fost evaluat de catre o firma cu sediul intr-un apartament din judetul Alba, pe baza unor date culese in 2008 si actualizate in 2010. Firma "Evaluar" din Alba-Iulia, cu un numar mediu de patru angajati in 2010 si un capital social subscris de 5.000 lei, a evaluat doar patrimoniul companiei, nu si volumul de investitii care trebuie asumate de catre cumparator.

Declaratiile premierului

Marti seara, premierul Ungureanu arata ca zacamantul Cupru Min este foarte mare si dispune de aproape 800 milioane tone minereu, dar a invocat ca acesta are o concentratie de cupru extrem de mica in minereu, de 0,3%, ceea ce face ca zacamantul exploatat la suprafata sa aiba nevoie de o tehnologie foarte buna pentru a se obtine profit prin exploatare.

Citeste si:

Gradul de recuperare, ajustat cu pierderile tehnologice, asigura o cantitate de doua milioane tone cupru, care la cotatia actuala pe piata internationala, de 8.500 dolari/tona, conduce la o valoare totala de 17 miliarde dolari, din care se scad cheltuielile de exploatare si productie, potrivit unor specialisti din industrie.

Premierul Mihai Razvan Ungureanu a revenit joi cu declaratii pe tema privatizarii Cupru Min, afirmand ca aceasta companie trebuie vanduta deoarece este complet neprofitabila, iar o investitie de miliarde de euro din partea statului pentru revitalizarea acesteia ar fi creat un deficit enorm, precizand totodata ca cel care cumpara compania are si posibilitatea de a revinde unitatea.

Termenul limita de incheiere a contractului cu Roman Copper a expirat vineri. Negocierile au inceput joi seara si au continuat pe tot parcursul zilei de vineri, prelungindu-se deoarece statul a insistat ca investitorul sa deschida un cont escrow in suma de mai multe zeci milioane euro, pentru a se asigura ca investitiile de mediu vor fi realizate, o alta conditie la care partea romana nu a renuntat fiind publicarea contractului.

Intr-un document obtinut de Mediafax se arata ca in contractul de vanzare-cumparare a Cupru Min vor fi incluse, ca si clauze care nu pot fi negociate, prevederi prin care cumparatorul trebuie sa isi asume obligatia de a realiza investitiile pentru protectia mediului, dar si investitii suplimentare pentru suprainaltarea barajului Valea Sesei si reabilitarea drumurilor existente si realizarea unor drumuri noi.

"Vanzatorul nu va raspunde pentru nicio obligatie, raspundere si/sau masura de mediu si/sau privind gospodarirea apelor rezultata din necesitatea conformarii cu cerintele de protectie a mediului, indiferent de momentul aparitiei cauzei care a generat acea obligatie. Vanzatorul nu va acorda nicio declaratie, garantie sau despagubire pentru aspecte care au legatura cu protectia mediului", se spune in document.

In document se mentioneaza ca necesarul de investitii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat pana in 2015, iar investitiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an pentru extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare.

Negocierile nu s-au finalizat insa prin semnarea contractului, vanzarea esuand deoarece firma canadiana a refuzat sa depuna intr-un cont bancar o garantie pentru investitiile de mediu, sa achite in maxim o luna pretul pentru actiuni si sa accepte publicarea documentului de privatizare.

Bode: Suntem pregatiti sa reluam privatizarea

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anuntat, la finalul negocierilor, ca partea romana a cerut firmei canadiene sa constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investitiilor de mediu, sa plateasca suma pentru actiuni, de 200,7 milioane euro, in termen de 30 zile de la obtinerea avizului Consiliului Concurentei si autorizatiei integrate de mediu-ambele fiind conditii suspensive in contract.

"Roman Copper nu a aderat la aceste conditii. Ministerul Economiei va analiza situatia creata si suntem pregatiti sa reluam privatizarea", a spus Bode.

Seful OPSPI, Florin Vladan, a afirmat la randul sau ca modul in care avocatii Roman Copper au negociat contractul de privatizare a fost "putin neprofesionist". "Modul in care avocatii Roman Copper au negociat a fost putin neprofesionist, nu se poate sa negociezi unele clauze, sa le accepti, iar dupa aceea sa te reintorci", a spus Vladan.

Aceeasi idee a fost sustinuta si de ministrul Economiei, care a afirmat ca avocatii Roman Copper au acceptat initial constituirea contului ca garantie si publicarea contractului, dar ulterior acestia vorbeau cu cei pe care ii reprezinta si se razgandeau.

Cupru Min a incheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfarsitul anului 2011 a inregistrat o cifra de afaceri neta de 150,6 milioane lei si un profit net de 30,7 milioane lei.

La sfarsitul anului 2011 compania acumulase datorii de 64,4 milioane lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane lei, cea mai mare datorie fiind catre Electrica Distributie Transilvania Sud, de 58 milioane lei. Din acest considerent, statul a tratat compania ca fiind in faliment.