In opinia Consiliului Fiscal, traiectoria prognozata a principalelor categorii de venituri bugetare apare drept elaborata pe baza mentinerii coordonatelor actuale ale sistemului de taxe si impozite, scrie Mediafax.

Desi Strategia Fiscal-Bugetara 2013-2015 afirma intentia autoritatilor ca pe parcursul intervalului acoperit sa opereze modificari substantiale la nivelul sistemului de impozite si taxe cu impact major asupra veniturilor bugetare (revenirea la un TVA de 19%, reducerea TVA la producatorii de produse agricole de la 24% la 9%, reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, introducerea unui impozit pe venit venit diferentiat, cu cote mai mici de 16% pentru anumite transe de venituri), aceasta nu contine nici un fel de detalii privind momentul implementarii masurilor si nici o evaluare a impactului acestora.

"Astfel, Consiliul Fiscal constata din nou existenta unor carente serioase de transparenta in fundamentarea traiectoriei pe termen mediu a veniturilor bugetare, in conditiile in care o evaluare detaliata a impactului masurilor discretionare nu este oferita decat pentru cele adoptate in contextul bugetului pe 2013", se arata in opinia Coniliului Fiscal privind Strategia Fiscal-Bugetara (SFB) actualizata pentru perioada 2013-2015.

Nivelul veniturilor bugetare ca procent in PIB este proiectat in SFB sa inregistreze o crestere in perioada acoperita de aceasta de la un nivel efectiv de 33% din PIB in 2012 pana la 33,9% din PIB in 2015, exclusiv pe seama imbunatatirii prognozate a absorbtiei de fonduri europene post-aderare, care este asteptata sa adauge veniturilor bugetare circa 1,2% din PIB la finele anului 2015 comparativ cu anul 2012.

Evolutia principalelor categorii de impozite si taxe este asteptata sa evolueze in linie cu dinamica PIB nominal, fluctuatii importante producandu-se la nivelul componentelor "alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii" (scadere in 2013), unde nu mai sunt luate in calcul venituri din taxa clawback, respectiv "taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitatí" (scadere in 2014), avand in vedere veniturile exceptionale in 2013 din inchirierea benzilor de frecventa catre operatorii de telefonie mobila (+2,1 miliarde lei).

Veniturile nefiscale sunt preconizate a inregistra o crestere usoara ca pondere in PIB incepand cu anul 2014, ca urmare a intentiilor enuntate de catre Guvern de reevaluare a nivelului redeventelor pentru exploatarea resurselor naturale incepand cu 2014 (veniturile nefiscale sunt proiectate sa creasca in 2014 cu 0,2 puncte procentuale din PIB, fiind factorul principal al scaderii proiectate a deficitului bugetar de la 2,1% din PIB in 2013 la 1,8% din PIB in 2014).

Desi in conditiile acceptarii ipotezei nemodificarii sistemului actual de taxe si impozite proiectiile de venituri apar in general drept realiste, in opinia Consiliului Fiscal o supraevaluare usoara a incasarilor este aparenta la nivelul veniturilor din TVA si accize in 2014 si 2015. Chiar daca o dinamica superioara celei a bazelor macroeconomice relevante poate fi justificata printr-o potentiala crestere a eficientei colectarii, Consiliul Fiscal isi reitereaza indemnul la prudenta, considerand riscanta includerea ex–ante a impactului masurilor de combatere a evaziunii fiscale, si recomandand includerea ex-post, dupa ce eforturile de imbunatatire a colectarii se vor fi materializat.

Desi constata un plus semnificativ de transparenta in ceea ce priveste fundamentarea evolutiilor agregatelor fiscal-bugetare pentru primul an acoperit de SFB 2013-2015, Consiliul fiscal apreciaza drept necesara o prezentare mai detaliata a bazelor macroeconomice si a elasticitatilor considerate pentru fiecare categorie de venituri, precum si a impactului masurilor discretionare ce afecteaza proiectiile aferente restului intervalului orizontul acoperit de strategie, in conformitate cu principiului transparentei statuat de Legea 69/2010.

Potrivit Legii 69/2010, Strategia Fiscal Bugetara ar trebui sa contina si o analiza de senzitivitate a tintelor fiscale la schimbarile indicatorilor macroeconomici.

"Cu toate acestea, Consiliul Fiscal constata lipsa acestei analize, pe care de altfel o consideram obligatorie, mai ales in conditiile actuale ale unui mediu economic inca greu predictibil, atat la nivelul economiei europene, cat si, implicit, al economiei romanesti", se arata in opinie.

In privinta cheltuielilor bugetare, traiectoria prognozata a acestora implica o crestere de la 35,4% din PIB in 2012 la 35,7% din PIB in 2013 si mentinea la acest nivel pana in 2015. Cifrele incorporeaza insa impactul cresterii substantiale asteptate a intrarilor din fonduri europene, iar ajustand pentru acestea, cheltuielile bugetare sunt proiectate sa aiba un ritm de crestere sub ritmul de crestere a PIB (ajustare cumulata de 0,6 puncte procentuale de PIB in 2013-2014 a cheltuielilor nete de absorbtia fondurilor europene).

Aceasta traiectorie este generata in principal de dinamica categoriei asistenta sociala, ca rezultat al aplicarii in anii urmatori a noii scheme de indexare a pensiilor (inflatia medie din anul anterior plus jumatate din cresterea salariala reala inregistrata in aceeasi perioada), la care se adauga substitutia programata a finantarii cheltuielilor de capital din resurse proprii cu finantari din fonduri europene si reducerea cheltuielilor cu subventiile.

In cazul cheltuielilor cu bunuri si servicii, SFB proiecteaza o usoara majorare a acestora ca pondere in PIB in 2013 la 5,98%, de la 5,89% in anul anterior, urmand ca apoi sa se reduca pana la un nivel de 5,54% din PIB in 2015. Majorarea cheltuielilor cu bunurile si serviciile din 2013 este explicata de aplicarea directivei Comisiei Europene 7/2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale.

Astfel, Guvernul va trebui sa reduca perioada de plata a facturilor la 60 de zile, efortul financiar estimat fiind de aproximativ 3,5 miliarde de lei (0,54% din PIB). In opinia Consiliului Fiscal, reducerea prognozata a cheltuielilor cu bunuri si servicii la circa 5,5% din PIB va reprezenta o provocare majora avand in vedere evolutiile din anii anteriori care au consemnat depasiri frecvente ale nivelurilor din bugetul initial si intentia de reducere a arieratelor bugetului general consolidat.

Citeste si:

In acest context, nivelul cheltuielilor cu bunuri si servicii pare subdimensionat, existand riscuri semnificative de depasire a sumelor prevazute in SFB. In opinia Consiliului Fiscal, o astfel de reducere nu este posibila fara reforme structurale foarte profunde, in special in sistemul de sanatate, si fara eficientizarea sistemului de achizitii publice in general.

Dinamica cheltuielilor de personal consemneaza un avans al acestora in 2013 ca procent din PIB la 7,4% de la 6,97% in 2012, urmand sa intre apoi pe o traiectorie descendenta, nivelul prognozat pentru 2015 fiind de 6,94% din PIB. Nivelul cheltuielilor de personal din SFB acomodeaza majorarile determinate de revenirea la salariile din iunie 2010, dar si sumele aferente obligatiilor salariale ale statului fata de anumite categorii de salariati din sectorul bugetar aparute in urma unor sentinte judecatoresti definitive.

Excluzand impactul acestora din urma, cheltuielile de personal sunt prevazute a se majora in termeni nominali cu doar 2,56% in 2014 si 2,75% in 2015. In contextul intentiei declarate de mentinere a numarului de salariati in anul 2013 la nivelul din noiembrie 2012 si in lipsa proiectiilor privitoare la numarul de salariati din sectorul bugetar pentru perioada 2014-2015, Consiliul Fiscal apreciaza drept subevaluat nivelul cheltuielilor de personal, ritmul de crestere al acestora fiind mult inferior inflatiei medii prognozate.

De asemenea, potrivit art. 6, litera a) din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare “cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent in produsul intern brut, nu pot depasi plafoanele anuale stabilite in cadrul fiscalbugetar din strategia fiscal-bugetara pentru primii 2 ani acoperiti de aceasta”. Prin urmare, o majorare nominala a salariilor in anul 2014 peste nivelul prevazut in SFB poate fi sustinuta din punct de vedere legal doar de un avans peste asteptari al PIB-ului nominal.

Cheltuielile aferente proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt prevazute a accelera semnificativ, respectiv de la 2,26% din PIB in 2012 la 4,68% din PIB in 2015 concomitent cu reducerea cheltuielilor de capital din resurse proprii de la 3,3% in 2012 la 2,97% din PIB in 2015, finantarea investitiilor urmand sa se realizeze preponderent din fonduri europene.

In contextul performantei foarte slabe de pana acum in ceea ce priveste absorbtia fondurilor UE, Consiliul fiscal atrage atentia asupra riscurilor semnificative la adresa tintelor fiscal-bugetare generate de o nerealizare a estimarilor ambitioase privind atragerea de fonduri europene concomitent cu utilizarea de resurse proprii pentru asigurarea continuitatii proiectelor, experienta anului 2012 fiind elocventa in acest sens.

Ipoteza de crestere economica ce fundamenteaza SFB 2013-2015 actualizata este semnificativ mai nefavorabila comparativ cu cea utilizata in varianta anterioara a documentului, consemnand o revizuire descendenta si fata de cea mai recenta proiectie a Comisiei Europene (din Noiembrie 2012).

Astfel, in proiectia curenta este avut in vedere un avans de 1,6% pentru 2013 (3,1% in varianta anterioara a SFB, respectiv 2,2% in proiectia Comisiei Europene), de 2,2% in 2014 (3,6% in varianta anterioara a SFB, respectiv 2,7% in proiectia Comisiei Europene), respectiv o crestere de 2,8% in 2015 (3,9% in varianta anterioara a SFB). Daca la nivelul anului 2013, revizuirea descendenta este explicata si de efectul inertial al dinamicii PIB mult sub asteptari de pe parcursul anului 2012 (avansul economiei este estimat a fi de doar 0,2%, comparativ cu ipoteza unei cresteri 1,7% in varianta din iunie 2012 a SFB 2013-2014), traiectoria din anii urmatori reflecta, conform SFBa, in principal o performanta asteptata mai slaba a economiei europene.

Consiliul fiscal apreciaza drept relativ realist scenariul macroeconomic avut in vedere in SFB 2013-2015 revizuita, iar balanta riscurilor ca fiind relativ echilibrata. Cu toate acestea, in opinia Consiliului Fiscal, traiectoria ascendenta avuta in vedere pentru cresterea economica este conditionata pe termen mediu si lung de recuperarea intarzierilor in implementarea reformelor structurale, precum si de imbunatatirea substantiala a absorbtiei fondurilor europene structurale (care ar avea efecte favorabile si pe termen scurt). In favoarea unei accelerari a dinamicii economice pledeaza insa magnitudinea substantial mai redusa decat in anii anteriori a efortului de consolidare fiscala structurala necesar in vederea atingerii obiectivului pe termen mediu (deficit structural de 1% din PIB).

In ceea ce priveste evolutiile proiectate de pe piata muncii, ritmul mediu de crestere al numarului de salariati in intervalul 2013-2015 (de 1,3%) ramane nemodificat comparativ cu varianta anterioara a strategiei, in pofida revizuirii descendente semnificative a traiectoriei de crestere economica pe parcursul intervalului. Desi o astfel de evolutie pare a fi validata de avansul peste asteptari al numarului de salariati in 2012, in conditiile unei cresteri economice mult sub prognozele initiale, acest lucru poate fi interpretat si ca o crestere in avans a nmarului de locuri de munca de catre sectorul privat in anticiparea unor evolutii favorabile ale cererii agregate, a caror materializare intr-o mai mica masura (asa cum este indicat de proiectiile macroeconomice recente la nivel european) ar avea potentialul sa declanseze in viitor actiuni corective in vederea recuperarii pierderilor de productivitate de pe parcursul anului 2012.

Avand in vedere efectul statistic inertial asociat slujbelor nou create in 2012, proiectia pentru anul in curs apare drept verosimila, insa pentru intervalul 2014-2015 Consiliul Fiscal considera mai prudenta o dinamica mai redusa decat in proiectia curenta.

Consiliul fiscal apreciaza faptul ca ipotezele privind numarul de angajati si salariul mediu din sectorul public aferente anului 2013 sunt prezentate explicit in cuprinsul strategiei. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal constata ca, in pofida recomandarilor sale anterioare, lipseste in continuare o prezentare explicita a acestor ipoteze la nivelul intregului orizont acoperit de SFB 2013-2015, desi acestea fundamenteaza atat traiectoriile agregatelor la nivelul intregii economii, cat si nivelul cheltuielilor de personal din bugetul general consolidat.

Consiliul Fiscal este o autoritate independenta infiintata in baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, care isi propune sa sprijine activitatea Guvernului si a Parlamentului in cadrul procesului de elaborare si derulare a politicilor fiscal-bugetare si sa promoveze transparenta si sustenabilitatea finantelor publice.

Organizatia are printre atributii publicarea unui raport anual care sa analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent fata de cea aprobata prin strategia fiscal-bugetara si bugetul anual, sa evalueze tendintele macroeconomice si bugetare cuprinse in strategia fiscal-bugetara si in bugetul anual precum si obiectivele, tintele si indicatorii stabiliti prin strategia fiscal-bugetara si prin bugetul anual.