„In cazul unui Brexit, consideram ca Romania va rezista la socuri mai bine decat majoritatea celorlalte tari din Europa Centrala si de Est. Pe termen scurt, aversiunea la risc pe pietele internationale va fi cel mai probabil limitata la o depreciere maxima de 5%, iar volatilitatea va fi temporara. Pe termen mediu, anticipam ca Romania si UE vor reusi sa isi diversifice pietele de export, in timp ce numarul relativ scazut de emigranti romani ar trebui sa ajute la reducerea impactului Brexit. Cu toate acestea, incapacitatea Romaniei de a accelera absorbtia fondurilor UE ar putea afecta, inca o data, perspectivele pe termen lung pentru tara. Astfel, estimam ca impactul net asupra Romaniei in urmatorii ani va fi o reducere a PIB-ului de aproximativ 0,5 puncte procentuale", potrivit unei analize a UniCredit Bank.

Expert: Principalul risc pentru Romania il constituie Brexitul

Expert: Principalul risc pentru Romania il constituie Brexitul

Referendumul de joi, 23 iunie, privind ramanerea Marii Britanii in UE ocupa un loc important pe lista riscurilor pentru economia si stabilitatea financiara, atat a Marii Britanii, cat si a Europei. Odata cu apropierea datei referendumului, rezultatul a devenit mai greu de prezis insa „UniCredit anticipeaza ca Marea Britanie va prefera sa ramana in cele din urma in UE”, scriu analistii bancii.

Impactul Brexit asupra Romaniei pe termen scurt

In cazul unui vot pentru Brexit, impactul imediat probabil ar fi o vanzare a activelor europene pe masura ce investitorii re-evalueaza viitorul Uniunii. Principala preocupare in aceasta perioada va fi daca Marea Britanie este un caz singular sau vor urma si alte referendumuri de iesire.

Aversiunea la risc ar putea persista pentru o perioada mai lunga de timp, ceea ce ar pune presiune asupra preturilor activelor si valutelor din Europa Centrala si de Est, iar impactul asupra diferitelor tari din regiune va depinde de perceptia factorului de risc, dependenta de investitii straine de portofoliu si marimea pietei titlurilor de stat. De asemenea, factorii specifici fiecarei tari, emisiunea neta de obligatiuni si sprijinul Bancilor Centrale vor fi elemente determinante in aceasta perioada.

Citeste si:

Avand in vedere aceste criterii, Romania este una dintre tarile din regiunea Europa Centrala si de Est cel mai bine pozitionate pentru a rezista socurilor imediate ale Brexit, scriu analistii UniCredit Bank.

  • In primul rand, expunerea investitorilor straini este redusa. Conform datelor pentru martie 2016, doar 18% din obligatiunile emise pe piata locala sunt detinute de catre investitorii straini, majoritatea acestora fiind investitori din UE (fluxurile de capital provenite din UE cel mai probabil se vor dovedi a fi mai stabile decat cele din alte regiuni deoarece investitorii vor fi afectati in mod direct de Brexit)
  • In al doilea rand, datoria publica este redusa comparativ cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est, la doar 38,1% din PIB la sfarsitul lunii martie
  • In al treilea rand, diferenta de randament fata de titlurile de stat ale Germaniei este mai mica pentru maturitati reduse decat cel al obligatiunilor din Ungaria si Polonia deoarece Romania a beneficiat pe parcursul ultimelor sase luni de o perceptie imbunatatita pe fondul disciplinei fiscale si eforturilor de combatere a coruptiei, care au fost in contrast puternic cu evolutiile din celelalte doua tari (unde am vazut miscari nationaliste, amenintari la adresa statului de drept si deteriorari fiscale). In acelasi timp, curba randamentelor titlurilor de stat romanesti a devenit mai abrupta in comparatie cu anii precedenti, avand in vedere relaxarea condtiilor monetare si lichiditatea abundenta. Anticipam ca pozitia Bancii Centrale va ramane neschimbata in perioada urmatoare iar ratele pe termen scurt vor persista la niveluri foarte scazute. In aceste conditii, volatilitatea de pe pietele financiare si cresterea randamentelor pentru maturitatile ridicate poate constitui un punct de intrare atractiv pentru investitorii straini. In consecinta, presiunea de crestere asupra randamentelor obligatiunilor romanesti ar putea fi limitata

In acelasi timp, impactul asupra cursului de schimb ar putea fi mai redus decat pentru celelalte monede din Europa Centrala si de Est, dat fiind faptul ca leul a fost o moneda foarte stabila in regiune din 2012, beneficiind de sprijinul Bancii Centrale si un flux constant de intrari de capital. Volatilitatea scazuta a fost corelata, de asemenea, cu o moneda mai stabila. Comparand evolutia EUR/RON in perioada post-criza cu evolutia celorlalte valute din Europa Centrala si de Est, leul este in prezent 5% mai puternic decat forint in termeni reali si cu 10% in comparatie cu zlotul. In plus, nivelul redus al deficitului de cont curent din Romania si preferinta Bancii Centrale pentru stabilitate ar trebui sa reduca durata episoadelor de volatilitate. In acest context, ne-am astepta la o depreciere temporara a leului de cel mult 5%, potrivit raportului UniCredit.

Cursul de schimb sta in 2016 in intervalul 4,4-4,6 lei/euro-analisti

Cursul de schimb sta in 2016 in intervalul 4,4-4,6 lei/euro-analisti

Estimarea impactului Brexit pe termen mediu este mai dificila

In baza unor declaratii recente ale sustinatorilor Brexit, nu va exista un interval de timp definit pentru a parasi UE. Conform unor estimari conservatoare, Marea Britanie ar ramane in UE cel putin pana in 2020.

Brexit-ul nu a speriat investitorii romani:BVB incepe vara in crestere

Brexit-ul nu a speriat investitorii romani:BVB incepe vara in crestere

Aceasta perioada prelungita ar crea incertitudini semnificative pentru companii precum si pentru autoritatile de reglementare. Pe termen mediu, iesirea Marii Britanii din UE ar afecta Romania prin comert, migratia populatiei si fonduri UE.

  • Comert

    • Impactul direct asupra comertului romanesc ar fi redus. Exporturile catre Marea Britanie au insumat 2,4 miliarde de euro in 2015, reprezentand 4% din totalul exporturilor Romaniei. Dintre acestea, masinile si uneltele au reprezentat 29.2% din totalul exporturilor iar autoturismele 16,2%. Romania a importat 1,6 miliarde din Marea Britanie (2% din total importuri).
    • Impactul indirect este mai greu de cuantificat si ar putea fi mult mai semnificativ. Asa cum este cazul in majoritatea tarilor ECE, Romania are legaturi comerciale intense cu marile economii ale UE, in special Germania. Cele mai mari piete de export pentru Romania sunt: Germania (20%), Italia (12%), Franta (7%) si Ungaria (5%). Deoarece Marea Britanie importa 54% din bunurile sale din UE, impactul indirect al unui Brexit asupra exporturilor romanesti ar putea fi semnificativ. Cu toate acestea, avand in vedere perioada prelungita in decursul careia Marea Britanie va ramane in UE chiar si in cazul unui vot pentru Brexit, consideram ca Uniunea va fi in masura sa-si diversifice pietele de export, in scopul de a minimiza impactul asupra relatiilor comerciale.
  • Migratie

    • Dupa caderea comunismului, Europa de Est a cunoscut un declin fara precedent al populatiei din cauza migratiei. Romania nu a fost o exceptie, pierzand 9% din populatie pana in 2005 si inca 4% ulterior. Cu toate acestea, Marea Britanie nu a fost o destinatie principala pentru forta de munca din Romania. In baza cifrelor estimate de ONU, romanii reprezinta doar 1,1% din imigrantii din Marea Britanie (fiind a 32-a tara dupa numarul imigrantilor din Regatul Unit). Mai mult decat atat, afluxul de emigranti din Romania a fost mai cel mai puternic intre 2010 si 2015. Perioada relativ scurta de permanenta a acestora (comparativ cu emigrantii romani care au plecat in Germania in anii ’90) face ca legaturile culturale cu Marea Britanie sa fie relativ noi, ceea ce ar putea creste probabilitate de intoarcere in cazult in care piata fortei de munca din Marea Britanie se va deteriora brusc. Ca si observatie cu privire la dezbaterea Brexit, unul dintre principalele argumente ale taberei pro-Brexit este contrazis de date: UE reprezinta doar 33,7% din numarul total de emigranti din Marea Britanie. De asemenea, volumul remitentelor primite de Romania din Marea Britanie este relativ scazut. Pe baza unor estimari ale Bancii Mondiale, Romania a primit aproximativ 100 milioane dolari transferuri din Marea Britanie in 2015, doar 3% din totalul intrarilor din remitente ale Romaniei. Conform acestor date, principalele surse de transfer ale Romaniei sunt Italia (29%), Spania (23%) si Germania (13%).
  • Fonduri UE

    • Din punct de vedere al fondurilor UE, opinia predominanta este ca tarile cu absorbtie ridicata ca procent din PIB (Polonia, Ungaria si Tarile Baltice) ar fi cele mai vulnerabile in cazul in care Marea Britanie si-ar retrage contributia financiara la bugetul UE. Cu toate acestea, estimarea UniCredit este ca tarile cu o performanta slaba in absorbtia de fonduri, in special Romania, vor avea de suferit cel mai mult. Punctul nostru de vedere se bazeaza pe faptul ca sistemul va favoriza primele cereri de finantare, iar tarile mai agile vor accelera absorbtia fondurilor UE. Intre timp, tarile cu o absorbtie redusa precum Romania ar ramane cu un volum scazut de fonduri disponibile pe masura ce ne apropiem de sfarsitul actualei perioade bugetare.