Criza importatorilor se va adauga celei a exportatorilor, pentru ca nici unii, nici altii nu intra pe piata instrumentelor de acoperire a riscurilor, a declarat Mircea Filipoiu, presedintele Bursei Romane de Marfuri (BRM). "De mai multi ani, la Bursa de la Sibiu si la BRM, pietele de contracte futures stau la dispozitia intreprinzatorilor, dar si acum tot mai vorbim despre modalitatile de a le promova in randul lor", a adaugat Filipoiu. Lipsa unei activitati consistente a condus, anul trecut, la intreruperea tranzactiilor futures la Bucuresti.

CERC VICIOS.

Potrivit estimarilor, nici macar 1% din firme nu folosesc piata instrumentelor de acoperire a riscului valutar ("hedging"). Exportatorii spun ca nu folosesc aceste intrumente pentru ca pe piata lor sunt prea multi speculatori. "Este vorba de un cerc vicios. Sunt mai multi speculatori tocmai pentru ca nu vin destui exportatori", explica Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.

La Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu (BMFMS) "sunt si hedgeri (operatori care tranzactioneaza pentru acoperirea riscului n.r.), desi nu asa multi cat ar fi normal", spune Pasol. BRM se afla acum in procedura de autorizare reclamata de intrarea in vigoare a legii consolidate a pietei de capital.

INFORMAREA.

"Saptamana viitoare vom discuta cu reprezentantii Bancii Nationale masurile necesare pentru dezvoltarea acestei piete", spune Gratiela Iordache, vicepresedinte al Comisiei de buget-finante a Camerei Deputatilor. "Pe langa masurile pe care le poate lua BNR, Guvernul sau Parlamentul, sunt lucruri pe care intreprinzatorii le pot face singuri. Ei nu stiu cum se pot proteja impotriva riscurilor", constata Gratiela Iordache, vorbind despre cele mai simple instrumente de hedging, contractele futures.

HEDGING.

Citeste si:

De la BRM am primit un exemplu simplu de utilizare. In 10 ianuarie, un exportator livreaza mobila si asteapta incasarea a 100.000 de euro la sfarsitul lunii martie. Cursul BNR in 10 martie este de 38.600 lei/euro. La Bursa, preturile de vanzare a contractelor futures leu-euro (prin care se vinde euro) sunt intre 38.500 si 38.750 lei /euro. Exportatorul se adreseaza unei societati de brokeraj, prin care vinde 100 de contracte futures de cate 1.000 de euro, la cotatia de 38.600 lei/euro, cu scadenta la 31 martie.

La scadenta, incasarea din export, la un curs BNR de 35.000 lei/euro, va valora cu 360 de milioane de lei mai putin decat in 10 ianuarie (38.600 35.000 = 3.600 lei, de inmultit cu 100.000 euro).

Cotatia futures prin regulament este egala cu cursul BNR. Bursa face aceeasi diferenta dintre cotatia de vanzare a celor 100 de contracte futures de cate 1.000 de euro (38.600) si cotatia futures de la data scadentei (35.000, la care executa, electronic, contractele) si alimenteaza contul exportatorului cu aceeasi suma pe care, altfel, ar fi pierdut-o pe piata valutara: 360 de milioane de lei. Altfel spus, hedging-ul este o operatie inversa celei de pe piata valutara propriu-zisa.

COSTURI.

Ceea ce se pune de bataie, de fapt, pe piata contractelor futures nu este suta de mii de euro sau contravaloarea acestora, ci diferentele de curs. De aceea, operatorul este obligat sa depuna doar o garantie, echivaland cu cateva procente din valoarea tranzactiei. In exemplul dat, la o garantie de 4%, depunerea s-ar ridica la 150 de milioane, la care se adauga un comision de 2 milioane. Pentru ca nu a pierdut prin executarea contractelor, exportatorul nostru ramane cu cele 150 de milioane si plateste doar comisionul.

COMODITATE SAU LIPSA DE INCREDERE?

Pe langa comision, singurul cost efectiv al operatiunii este cel al blocarii banilor, deci dobanda. Este prea mult? Mircea Filipoiu povesteste ca a intalnit directori de firme cu pretentii pe care i-a sfatuit sa angajeze tineri isteti, sa-i plateasca sa se pregateasca pentru a contracara, prin hedging, situatii de criza ca aceea din aceasta perioada. "Sa-i dau salariu degeaba nu stiu cat timp?", s-a mirat directorul respectiv. Pierderile de sute de milioane de euro de care se plang astazi exportatorii ar fi putut fi evitate cu salarii de sute de mii de ori mai mici. "Pentru cei care vor continua sa piarda in acest fel, alternativa se numeste faliment, mai ales in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana", crede Filipoiu.