"Anticipatiile inflationiste in Romania raman, in ciuda acestor scaderi masive de preturi, sensibil mai inalte decat in celelalte tari, chiar in cele in care am asistat la o depreciere vizibil mai puternica a mondelor nationale, cum sunt Polonia si Ungaria. Dar anticipatiile sunt in scadere. Incredrea in procesul dezinflationist se instaureaza mai greu. Numai treptat, lumea incepe sa creada ca nu vom mai avea cresteri majore de preturi. Este posibil sa fi contribuit la acest lucru si rata de politica monetara a BNR. Publicul se intreaba cand banca centrala tine dobanda daca nu cumva ea stie ceva", a afirmat Isarescu, citat de Mediafax.

Consiliul de Administratie al bancii centrale a redus, saptamana trecuta, pentru prima data in ultimul an si jumatate rata dobanzii de politica monetara, cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,25% la 6%.

Este pentru prima data cand guvernatorul BNR aduce in discutie ca o rata de dobanda prea inalta poate actiona in sensul inflamarii anticipatiilor inflationiste, populatia si firmele asumand ca, in ciuda unor prognoze optimiste, banca centrala tine o dobanda inalta pentru ca are informatii care-i sugereza o inflatie mai ridicata.

"Asta a fost si un motiv care ne-a determinat ca, in ciuda turbulentelor din Grecia, sa luam hotararea sa reducem rata de dobanda de politica monetara, pentru ca, intr-adevar, noi stim ceva, stim ca dezinflatia va continua", a continuat Isarescu.

Seful BNR a definit mai bine ipotezele BNR privind formarea anticipatiilor, aratind ca nu este suficienta o volatilitate mai redusa a cursului, atat timp cat piata ramane sub presiunea unei deprecieri.

"Stiti foarte bine ca nu doar deprecierea sau scaderea efectiva a cursului actioneaza asupra preturilor, dar si climatul psihologic, discutiile despre o potentiala despreciere a cursului, si acestea imping preturile in sus", a afirmat Isarescu.

La randul sau, viceguvernatorul BNR Cristian Popa spune ca pe termen mediu dobanda si cursul au influente sensibil apropiate in crearea anticipatiilor inflationiste, dar noteaza ca pe termen scurt canalul cursului estemai rapid si dominant.

Citeste si:

In acest sens trebuie citita si afirmatia guvernatorului Isarescu ca prima decizie de politica monetara de la inceputul anului viitor depinde de evolutia fluxurilor de capital, deci implicit a cursului de schimb.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a mai spus ca nu regreta flexibilizarea acordului de la Viena prin care bancile mama nu mai sunt obligate sa mentina o expunere exacta in Romania, pentru ca fluxurile de capital pot fi nu numai monitorizate, dar si controlate prin norme prudentiale interne.

"Pe undeva eu nu regret faptul ca se da mai multa flexibilitate bancilor prin acordul de la Viena, cu toate ca evenimentele din ultimele saptamani m-au pus si pe mine pe ganduri, intrucat exista posibilitatea ca prin norme prudentiale aceste fluxuri sa fie nu numai monitorizate, dar si controlate", a spus Isarescu.

Isarescu a aratat ca, desi acordul de la Viena inca exista, intelegerea nu se mai bazeaza pe cifre concrete, in sensul ca bancile nu mai sunt obligate sa mentina un anumit nivel al expunerii.

"Bancile mama nu mai sunt deloc generoase cu ele (subsidiarele - n.r.) in ceea ce priveste liniile de finantare, pentru ca la randul lor au nevoie de capital. Nu retrag banii din Romania, dar nu le mai asigura ca la scadenta le vor reinnoi. In consecinta, si acordul de la Viena, care exista inca, dar exista fara cifre, este mult mai flexibil", a mai spus Isarescu.

Sefii de stat si de guverne din zona euro au decis in urma cu doua saptamani la Bruxelles ca programul de recapitalizare a bancilor europene sa includa o clauza de mentinere a expunerii institutiilor financiare pe toate subsidiarele din statele UE, pentru a evita presiunea pe pietele de credit si, implicit, pe economia reala.