FMI spune că Isărescu nu trebuie să relaxeze dobânzile, chiar cu o zi înainte ca BNR să ia o decizie

Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI pentru România, este de părere că Banca Națională nu ar trebui să relaxeze dobânda de politică monetară, cu doar o zi înainte ca masa lui Isărescu să ia o decizie. Reprezentantul FMI spune că lupta României cu inflație este încă una lungă. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă, consideră reprezentantul FMI.

Reprezentantul FMI a declarat că există riscuri majore legate de deficitul bugetar cu care se confruntă țara noastră. În acest context, România a rezistat șocurilor economice provocate de pandemie, de războiul Rusiei în Ucraina, și de creșterile prețurilor la energie și la alimente care au rezultat, relativ bine. Țara a continuat convergența sa către veniturile mai ridicate ale colegilor din UE. Principala provocare de politică este de a pune la dispoziția publicului
finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă.

Iată principalele declarații ale lui Kees Martijn, șeful misiunii FMI pentru România:

- Pachetul de măsuri fiscale este bun, dar trebuie îmbunătățit. Noul pachet fiscal va îmbunătăși situația pentru 2024 în privința controilului deficitului bugetar care să se mențină în 3% din PIB. Ținta nu va putea fi atinsă în 2024.

Citeste si:

- Pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un prim pas important pentru a reduce nivelul ridicat al fiscal redus. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reface spațiul fiscal, a face sistem fiscal mai echitabil și mai eficient și să crească veniturile pentru a consolida serviciile publice.

- În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei traiectorii credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va contribui la asigurarea finanțării de pe piață la un nivel mai scăzut al împrumuturilor costuri mai mici. Anunțarea unor noi reforme fiscale cu mult timp înainte va ajuta întreprinderile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
- Ca urmare a înăspririi politicii monetare, inflația are o tendință de scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă, așa cum este necesar pentru readucerea inflației globale în banda de toleranță a Băncii Naționale a României (BNR)în jurul țintei până la jumătatea anului 2025.

Citeste si:

Reamintim că echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie - 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti în baza Articolului IV. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.

Echipa FMI a discutat cu autorităţile române despre politicile economice în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor agenţii guvernamentale. Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale au avut întâlniri cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.

Citeste si:

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a atras atenţia pe 26 septembrie asupra avertizărilor transmise de FMI referitoare la reducerea deficitului bugetar şi la măsurile suplimentare pe care trebuie să le ia România pentru combaterea evaziunii.

"Ne-au apreciat eforturile de a implementa reforme şi politici economice responsabile, dar au subliniat: "Aveţi nevoie de sustenabilitate fiscal-bugetară. Aveţi nevoie să reduceţi deficitul bugetar şi să luaţi măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii". În tot acest timp, ţările UE care "donează" pentru noi privesc cum dăm din umeri", a scris Boloş pe Facebook.

Acesta a reamintit că şi Comisia Europeană a avertizat recent România în legătură cu deficitul bugetar, care în opinia Executivului comunitar va ajunge "la cote alarmante", dacă nu vor fi luate măsuri.

Citeste si:

"Vine Comisia Europeană şi spune: "Aveţi grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceţi ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteţi în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, şi din Politica de coeziune şi din PNRR." Mai pe româneşte "v-aţi întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiţi fără să puneţi nimic în loc şi sacul a ajuns la fund". Miza? Riscul să pierdem 75 miliarde euro şi să închidem toate proiectele de investiţii, care ar rămâne fără sursă de finanţare: adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, şcoli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau reţele de apă-canalizare s-ar opri", a mai scris Boloş pe reţeaua de socializare.

Conform unui comunicat al Ministerului Finanţelor, politica fiscală, evoluţiile macroeconomice recente şi reformele structurale asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost printre subiectele analizate împreună cu echipa FMI.