In data de 15 februarie 2012, PAID gestiona putin peste 504.457 de polite de tip PAD, care acopera riscurile de inundatii, cutremur si alunecari de teren, din care 218.716 erau in mediul urban si 285.741 in mediul urban. De asemenea, locuintele de tip A cumulau 204.174 polite din portofoliul PAID, iar 300.283 erau polite de tip B.

„In ceea ce priveste riscul de inundatii, PAID acorda despagubiri inclusiv pentru pagubele produse de topirea brusca a zapezii, care are ca efect o inundatie. In urma prognozelor recente, care anuntau, la un moment dat, ca se asteapta o incalzire a vremii, care urma sa aduca o topire brusca a zapezii, PAID a realizat cateva estimari cu privire la daunele ce ar putea sa apara, prin modelarea actualului portofoliu de polite PAD la riscul de inundatii", a declarat Marius Bulugea (foto), directorul general al Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezatrelor Naturale (PAID).

In procesul de modelare a riscului de inundatii, portofoliul PAID a fost structurat pe zona urbana si pe cea rurala, si pe polite incheiate pentru locuinte de tip A si de tip B. In plus, au fost facute scenarii separat pentru judetele din sud-estul tarii, cu expunere majora la riscul de inundatii ca urmare a topirii zapezii, si restul judetelor.

In zona cu expunere mare la riscul de inundatii au fost incluse urmatoarele judete: Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dambovita, Galati, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman, Tulcea si Vrancea. Pentru zona rurala din aceste judete, pentru locuinte de tip A, PAID a estimat o incidenta de aparitie a daunelor de 5%. A rezultat astfel un numar total de 695 de daune posibil a se produce, a caror valoare totala a fost estimata la 2.433.375 de lei.

Pentru locuintele de tip B, PAID aluat in calcul o incidenta a daunei de 15%. A rezultat astfel un numar total de 17.032 de daune posibile, a caror valoare s-ar putea ridica la 59.612.175 de lei.

In aceleasi judete cu expunere majora al riscul de inundatii, dar pe zona urbana, modelarea riscului a luat in calcul o incidenta de aparitie a daunelor de 3%. Calculele au aratat ca s-ar putea produce 1.223 de daune la locuinte de tip A din mediul urban, a caror valoare totala s-ar putea apropia de 4,3 milioane de lei. Pentru locuintele de tip B, modelarea riscului de inundatii arata ca s-ar putea produce 1.586 de daune, adica o incidenta de 5%, cu o valoare estimata de 5.550.300 de lei.

Pentru restul judetelor Romaniei, PAID a luat in calcul o incidenta de aparitie a daunelor de 5% atat pentru locuintele de tip A cat si pentru cele de tip B din zona rurala si una de 3% pentru locuitnele situate in zona urbana. Pentru mediul rural, se estimeaza aproximativ 7.900 de daune posibile, cu o valoare probabila de aproximativ 27,5 milioane de lei. Pentru mediul urban, se estimeaza 4.400 de daune posibile, cu o valoare de peste 15 milioane de lei.

"In ultima perioada au aparut cateva informatii care incearca sa acrediteze ideea ca riscul actiunii greutatii stratului de zapada este unul de tip dezastru natural, iar PAID nu acorda despagubiri pentru pagubele produse de acest risc. Asa cum stiti, PAID functioneaza in baza Legii nr 260/2008, care defineste foarte clar cele trei riscuri de tip catastrofa naturala acoperite prin polita PAD", a spus Bulugea.

Citeste si:

Prin ordinul nr 5/2009, CSA a explicitat aceste trei riscuri. In ceea ce priveste riscul de inundatii, PAID plateste despagubiri pentru pagubele provocate de topirea brusca a zapezii, care are ca efect producerea de inundatii. Greutatea stratului de zapada este un risc natural, dar care poate fi acoperit printr-un produs de asigurare facultativ, la solicitarea expresa a asiguratului. In plus, pentru a fi inclus in categoria riscurilor de tip dezastru natural, greutatea stratului de zapada ar trebui sa provoace daune pe arii extinse, sa afecteze partial sau in intregime multe localitati si sa aiba efecte economice majore.

"Acest risc produce in acest moment pagube izolate si de valori mici, prin urmare nu putem spune ca este vorba despre un dezastru natural. Cu toate acestea, efectele topirii bruste a zapezii pot provoca un risc de catastrofa naturala, respectiv inundatii. Si acest risc ar putea avea efecte mult mai devastatoare decat cele produse de greutatea stratului de zapada. Vorbim astazi despre teoria riscurilor, daca acestea sunt sau nu de tip dezastru natural, dar amintim foarte putin despre faptul ca exista o lege care a insitituit obligativitatea asigurarii pentru locuinte. Legea este in vigoare, nu a fost abrogata, dar de la aparitia ei si pana astazi pare ca este mai important sa se interpreteze textul acestei legi decat sa se aplice", a incheiat Marius Bulugea.

PAID gestiona, la sfarsitul anului trecut, 577.876 de polite de asigurari obligatorii pentru locuinte, fata de un varf de peste 800.000 de polite, atins in luna august 2011. Incepand din septembrie 2011, s-a observat o diminuare constanta a portofoliului gestionat de PAID, evolutie ce a fost generata de mai multi factori. Unul dintre acestia este gradul redus de reinnoire a politelor care au ajuns la maturitate, al doilea tine de scaderea dramatica a vanzarilor de noi polite, iar al treilea tine de mesajele ce au fost transmise constant de catre autoritatile locale cu privire la aplicarea sanctiunilor prevazute de lege pentru proprietarii neasigurati.

Pentru anul de subscriere 2011/2012, PAID a incheiat un contract de reasigurare de tip “excedent de dauna”, care are o capacitate de 300 milioane de euro. Aceasta capacitate a fost stabilita cu ajutorul modelelor de catastrofa folosite pe piata internationala de reasigurare si este suficienta pentru a acoperi portofoliul de polite de asigurari emise de PAID. Retinerea proprie a PAID este de 250.000 de euro pentru un eveniment. Un avantaj major al contractului de reasigurare este faptul ca in cazul producerii unui eveniment, daca retinerea PAID va fi depasita, despagubirile se vor plati dupa primirea sumelor corespunzatoare din reasigurare. Astfel, PAID nu va fi nevoit sa avanseze fonduri din resurse proprii.

Asigurarea obligatorie a locuintei este una de tip social. Pretul acesteia, de 20 de euro pe an, respectiv de 10 euro pe an, a fost gandit pentru a putea fi suportat de toate categoriile de proprietari de locuinte. La un curs de schimb de 4,1 lei/1 euro, pretul pentru 20 de euro pe an este 22,5 bani pe zi. Aceasta asigurare ar trebui incheiata de toti proprietarii de locuinte din zone cu expunere mare la risc sau cu locuinte cu vechime mare. Acestia nu reprezinta nicidecum un segment tinta pentru cei care vand asigurari facultative de locuinte.

Proprietarii cu venituri medii si peste medie vor opta, probabil, pentru incheierea unei asigurari facultative, in care suma asigurata va reprezenta valoarea locuintei respective. In acest caz, prima de asigurare reprezinta un procent din prima asigurata. In functie de riscurile acoperite printr-o astfel de asigurare, acest procent se poate situa sub sau peste 1% din suma asigurata. Cu alte cuvinte, la o locuinta in valoare de 100.000 de euro, pretul ar putea fi (in functie de conditiile contractuale) sub/peste 100 de euro/an.