Surse din piata spun ca anul trecut volumul fraudelor a atins cateva zeci de milioane de euro, fata de cateva milioane in 2004. Tentatia cea mai mare au ramas politele RCA si CASCO. Concret, in cazul accidentelor usoare in care sunt implicate o masina scumpa si o Dacie veche, de exemplu, cei doi soferi cad la intelegere si, in majoritatea cazurilor, este gasit vinovat cel care are masina mai ieftina.

Ca sa accepte compromisul, soferul Daciei primeste o suma de bani care sa acopere reparatiile masinii. In schimb, posesorul masinii scumpe evita sa-si foloseasca polita CASCO pentru repararea autoturismului. In cazul in care ar folosi-o, prima de asigurare ar creste in anul urmator.

Accidentele usoare, la companiile de asigurari

Acest tip de frauda ar putea fi mai usor de controlat daca persoana care face constatarea este angajatul firmei de asigurari, si nu politistul de la circulatie. Despre o astfel de modificare a legislatiei se vorbeste de ceva timp si este posibil sa fie operata in acest an, dupa ce baza de date CEDAM, care contine bazele de date a asiguratorilor si a Politiei Rutiere, va fi operationala. Totusi surse din domeniul asigurarilor spun ca o astfel de prevedere va fi foarte greu de pus in practica, intrucat companiile de asigurari, in special cele mici, care au dreptul sa incheie polite RCA, nu dispun de personal specializat pentru asa ceva.
In prezent, procesul-verbal este incheiat la politie si nu poate fi contestat de asigurator.

Citeste si:

In ce priveste dimensiunile fenomenului, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor crede ca nu sunt motive de ingrijorare: „Suntem constienti de faptul ca in domeniul asigurarilor RCA exista practici de obtinere de despagubiri in cazul unor accidente fictive, maximizarea daunelor rezultate ca urmare a unui accident, dar nu putem vorbi, la ora actuala, de o problema in crestere la nivelul pietei de asigurari din Romania. Suntem increzatori ca operationalizarea bazei de date la nivel national privind asigurarile de raspundere civila auto, precum si implementarea unor proceduri eficiente de control intern vor contribui la limitarea, daca nu chiar la diminuarea numarului unor astfel de practici“.

Pe de alta parte, surse din piata spun ca si in acest domeniu suntem in faza de pionierat: asiguratorii invata cum sa se fereasca de frauda, iar asiguratii - cum sa faca neobservate fraudele.

Greu de dovedit

De cele mai multe ori, fraudele de acest tip sunt greu de probat. Asa ca firmele de profil au doua solutii: ori accepta sa plateasca, si daca au suspiciuni serioase, ori incearca sa intimideze clientul pentru a evita sa faca plata. De exemplu, la una dintre cele mai mari companii de pe piata a venit un client care a sustinut ca i s-au furat haine de mare valoare din casa. In acest caz, suspiciunea a aparut imediat intrucat concluzia politiei a fost ca nu e vorba de furt prin efractie. Pana la urma, s-a ajuns la un compromis, in sensul ca i-a fost achitata suma asigurata, dar clientul a trebuit sa aduca chitante prin care sa demonstreze ca a folosit banii pentru a cumpara haine similare celor presupus furate. Sunt si cazuri in care unele companii merg mai departe, in sensul ca isi acuza clientii de frauda chiar si cand nu au nicio dovada, pentru a scapa de plata. Tehnica se aplica celor care nu stiu ce drepturi au sau nu au incredere in justitie.