Fraudele ESG devin un subiect tot mai prezent în dezbaterea publică, cel mai cunoscut caz fiind cel al greenwashing. Există însă și sancțiuni? Vine cu lămuriri surprinzătoare pentru mulți Ana-Maria Iordache, partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă a PwC în România.
În primul rând, a cui este răspunderea legală? Din punct de vedere juridic, răspunderea pentru frauda de ESG stă în sarcina board-ului, a administratorului, a acționarilor respectivei companii, a afirmat Ana-Maria Iordache la ESG Compliance & Fraud Risk Management Conference 2023, organizat de Govnet. Și asta deoarece board-ul este responsabil pentru strategia d eESG, își asumă țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, politicile pe care dorește să le implementeze și să le respecte la nivelul companiei și direcțiile generale pe zona de ESG pe care vrea să le abordeze.
Board-ul, spune avocatul, este cel care semnează raportul de sustenabilitate. Declarația nefinanciară se depune odată cu raportul administratorului, fiind semnat de acesta, face parte integrantă din pachetul de situații financiare depuse la autorități.
Citeste si:
Ca urmare, trendul internațional este ca în modalitățile de compensare, remunerare a membrilor boardului să fie avute în vedere criteriile de ESG. Se întâmplă deja în Canada.
Pe de altă parte, Italia are prevăzută răspunderea board-ului pentru neaducerea la îndeplinire a criteriilor de ESG. Nici România nu este chiar departe de subiect, spune Ana-Maria Iordache, deși mulți cred că nu avem sancțiuni.
”Analizând cu atenție legea societăților comerciale, am identificat o infracțiune specifică: articolul 272 indice 1 din legea societăților comerciale, care sancționează fondatorul, administratorii, directorii sau reprezentantul legal al companiei pentru răspândirea de știri false sau pentru utilizarea de alte mijloace frauduloase pentru a crește valoarea acțiunilor companiei în folos propriu”, a explicat ea. Este infracțiune încă din 1990 și se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.
Citeste si:
A fost însă și pusă în practică? ”Timid”, spune Ana-Maria Iordache, care a identificat totuși 2 hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care administratori ai societăților au fost sancționați cu pedeapsa închisorii cu suspendare pentru astfel de situații - răspândirea de știri false în scopul denaturării valorii acțiunilor respectivei companii.
Avem deci mijloace de sancționare a fraudelor ESG iar acestea ar putea fi folosite din ce în ce mai des, afirmă avocatul. Asta cu atât mai mult cât în ultim perioadă devine se vorbește tot mai mult despre greenwashing și alte astfel de practici de tipul ”ESG washing”.
Reglementarea în această zonă este în plin avânt. De pildă, vom vedea aplicată nouă directivă privind protecția consumatorilor (UCPD), care este în dezbatere acum la nivelul Parlamentului European și care, în România va cădea în atribuțiile ANPC, o instituție ”extrem de vocală”. Iar amenda pe care o prevede este de până la 4% din cifra de afaceri.
Citeste si:
Un alt element important este forma de vinovăție. ”În această materie contravențională, culpa se sancționează la fel ca și intenția, deci nu trebuie să avem un scop urmărit”, spune Ana-Maria Iordache. Nu se poate deci invoca neglijența, deoarece aceasta este considerată tot fraudă și este sancționată la fel.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
