In opinia sa, asistam in prezent la o intelegere din partea multor antreprenori a faptului ca o crestere de durata nu se poate face decat pe principii economice corecte. Astfel, imediat dupa inceputurile crizei, companiile supraindatorate au intampinat probleme financiare. Numarul acestora a crescut pe masura ce situatia macroeconomica a continuat sa nu dea semne de revenire, atat in Romania cat si la nivel international. "Abia acum se intelege, in multe cazuri, ca trebuie umblat la fundamentele afacerii, la ajustarea modelului si gandirii de business la noile realitati economice. O companie care inregistreaza profit, nu este intotdeauna o companie care dispune de lichiditati banesti. Iar viitorul unei afaceri este sustinut de cash, nu de rate ridicate ale profitabilitatii", crede Ruxandra Ogrendil, Managing Partner in cadrul companiei de consultanta Pathfinder Management&Consulting.

Astfel, pe masura ce antreprenorii romani vor accepta acceste principii, ma astept sa vedem a activitate mai intensa pe piata de M&A, cel putin din perspectiva numarului de companii care vor deveni interesante pentru investitori, intrucat tiparele de a judeca succesul ale antreprenorilor si investitorilor se vor alinia.

Cat despre dinamica fuziunilor si achizitiilor din Romania, reprezentanta Pathfinder Management&Consulting constata ca piata este inca in „asteptare”. Fara tranzactiile globale ce implica si entitati din Romania, interesul investitorilor s-a mai dezmortit fata de perioada precedenta si s-a diversificat. "Exista intentii de cumparare, respectiv de vanzare, dar atat cumparatorii cat si vanzatorii manifesta mai multa prudenta in fiecare etapa a procesului de M&A. Tranzactiile dureaza acum, de regula, peste un an de zile. Din acest motiv nu cred ca se poate vorbi inca de un moment de revenire per ansamblul activitatii, ci mai degraba de o conjunctura in care partile ajung acum sa finalizeze tranzactii dupa un proces indelungat."

Care sunt, totusi, parghiile care au favorizat aceasta tendinta? In primul rand perceptia de stabilitate politica care se manifesta in prezent fata de anul 2012 si care este foarte importanta pentru investitorii straini, in special cei financiari. In al doilea rand, 2012 a marcat o restrangere dura a activitatii de M&A in piete consacrate precum Polonia sau Ungaria, ceea ce ii determina pe investitori sa caute oportunitati in alte tari.

In al treilea rand, lucrurile s-au mai asezat si in economia romaneasca. "Daca pana de curand, companiile cu probleme financiare erau majoritare in randul celor care isi cautau investitori, in ultima perioada am inceput sa vorbim din nou de capital de crestere si de planuri de extindere ce au nevoie de finantare", spune Ruxandra Ogrendil.

Piata romaneasa de M&A a inregistrat tranzactii de 135 milioane euro in prima jumatate din acest an, aproape o injumatatire fata de nivelul de 340 mil. euro inregistrat in aceeasi perioada din 2012.

Piata de M&A in 2013: Strainii se plang de lipsa oportunitatilor, romanii, de lipsa banilor

Piata de M&A in 2013: Strainii se plang de lipsa oportunitatilor,...

In schimb, pot privatizarile sa influenteze piata de M&A? Teoria spune ca orice privatizare reusita lanseaza mesajul de incredere in economia romaneasca, insa situatii ratate precum Oltchim ridica semne de intrebare in privinta seriozitatii unui asemenea proces. "In privinta privatizarilor anuntate, deocamdata vorbim de intentii in cele mai multe cazuri. (..) este nevoie de solutii de redresare pentru companiile cu capital de stat. Pentru ca un scenariu de privatizare sa isi poata dovedi viabilitatea, scopul final al procesului ar trebui sa fie redresarea companiilor cu ajutorul unor investitori cu experienta si solvabili din punct de vedere financiar si nu colectarea de venituri suplimentare la buget prin vanzarea de pachete de actiuni", enunta Ruxandra Ogrendil.

Citeste si:

In cazul IPO-urilor, „perlele coroanei” scoase la vanzare se numara pe degete. "Vanzarea are drept scop clar aducerea de bani la buget, fara a lua in calcul dezvoltarea companiei. Pe termen scurt, poate pune intr-o lumina favorabila potentialul Romaniei de a atrage investitori, fara a genera insa efecte in lant din perspectiva M&A."

De asemenea, Ruxandra Ogrendil anticipeaza ca vor fi mai mult tranzactii regionale, dictate de politicile de stabilitate financiara si consolidare a sistemelor bancare din tari precum Austria sau Grecia, care pot avea impact si asupra filialelor din Romania. In rest, este posibil sa asistam la achizitii de banci cu bilant golit de active si pasive ca o consecinta a vanzarii de portofolii. Acestea din urma vor fi in fapt achizitii de licente bancare. De asemenea, in opinia sa, este posibil sa mai urmeze o tranzactie de tipul UniCredit-RBS, Citi-Raiffeisen - spre sfarsitul acestui an sau in prima jumatate a anului viitor.

Daca pana acum bancile incercau sa-si “curete” bilanturile transferand activele neperformante catre entitati afiliate, in prezent pare ca exista mai multa disponibilitate in a vinde astfel de active in afara grupului, chiar daca asta inseamna asumarea unor pierderi efective semnificative. Astfel, in ultima perioada am vazut o dinamica mai accentuata pe zona tranzactiilor cu active bancare. In primul rand, UniCredit Tiriac Bank si UniCredit Consumer Financing IFN au cumparat business-ul de retail si Royal Preferred Banking al RBS Romania, reprezentand aproximativ 315 milioane euro in active si 230 milioane euro in pasive.

De asemenea, omul de afaceri Dorin Umbrarescu a semnat un acord cu Piraeus Bank pentru preluarea subsidiarei ATE Bank Romania, urmand sa plateasca 10,3 milioane de euro pentru 93,27% din actiunile institutiei de credit. In al treilea rand, Raiffeisen Bank Romania si Citibank Romania au semnat un acord potrivit caruia banca austriaca va achizitiona portofoliul de retail al Citi.

In acelasi timp, fondurile de private equity continua sa ramana extrem de selective in stabilirea criteriilor de performanta pe care sa le intalneasca intr-o companie-tinta, ceea ce ingreuneaza procesul de identificare a unor oportunitati viabile. "Exista fonduri care cauta in mod activ oportunitati, dar numarul lor s-a redus fata de anii trecuti in special datorita faptului ca o parte dintre jucatori au decis sa isi limiteze sau chiar sa isi inchida operatiunile din Romania. Dintre cei prezenti, as spune ca maxim 5 fonduri sunt pregatite sa faca investitii noi.
Un semnal pozitiv mai puternic vine insa de la fondurile care nu sunt prezente inca in Romania cu operatiuni sau investitii locale, pentru care piata romaneasca este de interes."

Ruxandra Ogrendil subliniaza ca exista companii romanesti care analizeaza oportunitati de extindere in afara tarii. Daca si cand se vor concretiza astfel de intentii este insa greu de prognozat, data fiind multitudinea de factori care pot influenta incheierea unei tranzactii. "Consider ca pentru economia romaneasca ar fi, in primul rand, un semn de incurajare, o oportunitate de a arata ca este posibil sa avem companii care cresc frumos si ca solutia de dezvoltare nu este neaparat aceea de a ne vinde campionii de business."