Dobanda la creditele din programul Prima Casa este ROBOR la 3 luni, la care se adauga o marja de 2 puncte procentuale. Actualizarile dobanzii se fac o data la 3 luni.

Ce banci au primit fonduri suplimentare pentru Prima Casa

Ce banci au primit fonduri suplimentare pentru Prima Casa

Dezvoltarea creditarii in lei va determina, insa, BNR sa acorde o atentie sporita limitarii volatilitatii dobanzilor, eliberand banca centrala de constrangerile din piata valutara, unde in anii trecuti a fost nevoita sa asigure o volatilitate redusa a cursului de schimb din cauza volumului ridicat de credite in valuta, a spus Ionut Dumitru.

Evolutia stocului de credite a revenit in teritoriu pozitiv, cu un avans de 2,5% in aprilie (fata de aceeasi luna a anului trecut). Creditele in lei au inregistrat in acest interval o crestere de 21,1%, iar cele in valuta un declin de 12,8%.

"Un lucru foarte bun ca se muta creditarea din valuta catre lei atat pe volume noi (…) si in plus se mai intampla si procesul de conversie a creditelor existente in lei. In contextul asta, stocul de credite in valuta a scazut, coboara rapid si este deja sub 50%. Acest lucru reduce din vulnerabilitatile economiei, reduce din constrangerea pe care politica monetara o avea la nivelul cursului de schimb. Politica monetara a fost constransa de aceasta pondere foarte mare a creditului in valuta”, a afirmat economistul sef al Raiffeisen Bank, prezent la Colocviile Pietei Financiare Florin Petria.

Potrivit acestuia, pe termen mediu, daca tendinta de crestere a creditului in lei continua, BNR ar urma sa se concentreze mai mult pe o stabilitate a dobanzilor la lei.

Cresc ratele la imprumuturile in lei, inclusiv la Prima Casa

Cele mai multe dintre imprumuturilor in lei, in special cele acordate prin Prima Casa, au dobanda variabila, calculata in functie de ROBOR, la care se adauga o marja. ROBOR se afla de mai mult timp aproape de minimul istoric.

Prima Casa, o noua "bomba cu ceas"?

Prima Casa, o noua "bomba cu ceas"?

"Imaginati-va un debitor Prima Casa care a luat credit in ultimul an, la (o dobanda de, n.r.) 2,7%, el are un ROBOR la trei luni de 0,7%. Imaginati-va ca ROBOR-ul asta este minim istoric. (…) Este inevitabil ca, pe masura ce dispare impactul reducerilor de TVA, inflatia sa creasca. Incepand cu mai-iunie noi ne asteptam la o accelerare destul de rapida a inflatiei anuale datorita efectului de baza, iar finalul anului sa regaseasca inflatia in latura pozitiva, 0,5% este proiectia noastra pentru finalul anului, iar anul urmator sa revina undeva la doi si ceva, ceea ce nu este deloc o inflatie mica”, a spus Ionut Dumitru.

Pentru anii urmatori, tendinta este de accelerare a inflatiei, inclusiv din eliminarea efectului de baza dat de reducerea TVA, dar si ca urmare a cresterii salariilor, care de asemenea stimuleaza consumul.

"Ganditi-va pentru un debitor Prima Casa. De la un ROBOR de 0,75%, daca faceti calculul cu … Cat ar putea fi ROBOR? Proiectia BNR la sfarsitul anului 2017 este de 2,7% inflatie. Daca inflatia va fi 2,7%, ma gandesc ca dobanzile vor fi mai mult decat atat la momentul respectiv. Adica sa ai un ROBOR in jur de 3%. Daca faceti o simulare pe un credit Prima Casa pe 30 de ani cu ROBOR de 0,75% versus ROBOR de 3%, trei si ceva, o sa vedeti ca ii creste rata cu 30-40%", a afirmat Ionut Dumitru.

Intrebarea cheie este: Duce debitorul sau nu?

"Este o intrebare grea. Riscul de dobanda deja devine un risc probabil mai important decat riscul valutar pentru din ce in ce mai multi debitori, in special pentru cei de la Prima Casa", a adaugat economistul.

Romanii alearga dupa locuinte, dar dupa ce le cumpara sunt nemultumiti

Romanii alearga dupa locuinte, dar dupa ce le cumpara sunt nemultumiti

BNR ar putea schimba strategia

"In contextul acesta este de asteptat ca BNR sa inceapa un ciclu de intarire a politicii monetare. Sunt mai multe necunoscute aici - cand se va face si ce instrumente vor folosi”, a declarat Ionut Dumitru.

Situatia BNR este atipica in Europa, intrucat trebuie sa inceapa un ciclu de intarire a politicii monetare in timp ce bancile centrale din alte tari incearca sa stimuleze economia prin poltici monetare relaxate.

Citeste si:

Economistul sef al Raiffeisen Bank nu se asteapta ca BNR sa recurga initial la majorarea dobanzii de politica monetara.

"In contextul acesta, primul pas logic la care te-ai gandi este sa mai inchizi din acest gap, intre dobanzile efective si dobanda de politica monetara. De ce exista acest gap? Pentru ca avem un exces de lichiditate foarte mare. Facilitatea de depozit, banii tinuti de catre banci la facilitatea de depozit sunt undeva la 10 miliarde in momentul de fata, un exces destul de mare de lichiditate”, potrivit acestuia.

Excesul de lichiditate ar putea insa sa se diminueze incepand cu lunile urmatoare, intrucat Ministerul Finantelor Publice are de rascumparat titluri cu valoare mai mica decat cele pe care le va emite. Lichiditatea bancilor depinde si de cum va evolua deficitul bugetar, intrucat pe aceasta filiera se mai poate injecta lichiditate sau se mai poate retrage.

"Ar fi normal sa vedem acest gap inchizandu-se inainte de a mai vedea o crestere a dobanzii de politica monetara. Noi ne asteptam si BNR a semnalizat deja lucrul asta, ca va ingusta coridorul intre dobanda la facilitatea de depozit si dobanda la facilitatea de credit", a spus Ionut Dumitru.

Pe masura ce creste creditul in lei este absolut obligatoriu sa asiguri o volatilitate mai mica a ROBOR

BNR va fi mai atenta la stabilitatea dobanzilor

Pentru anii urmatori, economistul sef al Raiffeisen Bank se asteapta la o schimbare a focusului de la stabilitatea cursului la o stabilitate mai mare a dobanzilor. Cresterea creditului in lei elibereaza BNR de constrangerea in privinta cursului, dar in acelasi timp, creste nevoia pentru o volatilitate mult mai redusa a dobanzilor.

"Din fericire pentru noi, lucrurile se misca in prezent in directia buna. Creditul in lei creste si fata de creditul in valuta capata proportii mai mari. In contextul asta este de asteptat sa schimbam prioritatile sa ne asiguram ca dobanzile sunt mai predictibile. Evident ca trebuie sa acceptam o volatilitate mai mare pe curs. Nu poti sa le ai pe amandoua. Cand fluxurile de capital sunt libere, nu poti sa ai si curs si dobanzi stabile”, a spus Ionut Dumitru.

BNR dispune de mai multe instrumente pentru a limita volatilitatea dobanzilor, cel mai important fiind ingustarea coridorului dobanzilor, aflat in prezent la +/- 1,5%, in timp ce dobanda de politica monetara este de 1,75%. Acesta este intervalul teoretic in care poate varia dobanda interbancara.

Cand lucrurile sunt calme poti sa le ai pe amandoua, si dobanzi stabile si curs stabil. Problema este ca nu sunt lucrurile calme in pietele financiare.

In trecut, in situatiile in care BNR a trebuit sa intervina in piata valutara pentru a apara cursul prin vanzarea de euro si achizitia de lei, diminuarea lichiditatii a determinat cresterea ROBOR.

"Socul loveste prima reduta, care este piata valutara. Daca nu vreau sa-mi influenteze aceasta prima reduta, socul se muta pe dobanda. Daca vreau ca dobanda sa fie stabila, trebuie sa las cursul sa absoarba acel soc. Inseamna sa-l las sa fluctueze. Acum sa nu ne imaginam ca de maine BNR spune: Nu ne mai intereseaza cursul de schimb, doar dobanzile. Va ramane important, dar fata de anii anteriori balanta se modifica", a adaugat acesta.

Pentru cursul de schimb, riscurile sunt relativ echilibrate, fiind usor mai ridicate pentru depreciere. Astfel, evolutia din economie, cu majorari de salarii care deterioreaza competitivitatea si accelerarea importurilor se numara printre factorii care pun presiune pe curs.

Dan Bucsa, Unicredit: Romania se apropie de situatia din 2008

Dan Bucsa, Unicredit: Romania se apropie de situatia din 2008

La momentul acesta nu prea avem motive pentru o apreciere de curs. Daca vom avea sau nu depreciere asta poate fi discutabil

Sursa foto: Shutterstock