Pe ansamblul economiei, procentul de creante neincasate raportat la cifra de afaceri dintr-un an fiscal ajunge la 15% pentru clienti B2B (business to business) si de 8,9% pentru clienti B2C (business to consumer), cauzat de diminuarea continua a volumului vanzarilor in cazul partenerilor de afaceri, ceea conduce in mod rapid la o crestere a creantelor inregistrate.

O firrma romaneasca din trei are probleme de lichiditate din cauza platilor intarziate sau neefectuate, iar acestea, de cele mai multe ori devin pierderi, cauzand dificultati financiare care se propaga pe intreg lantul de plati din mediul de afaceri.

„Daca o firma ajunge in pragul falimentului din cauza faptului ca nu si-a incasat facturile iar sansele ca acestea sa fie achitate sunt mici, sunt foarte slabe sansele ca aceasta firma sa ramana in business chiar daca isi actioneaza debitorii in instanta. Pentru a avea rezultate bune, trebuie sa fim consistenti si precauti inca de la inceput in ceea ce priveste riscul si managementul creantelor, care reprezinta mijloace ce pot minimiza riscul de neincasare, insa doar daca sunt folosite pentru intreg ciclul de viata al debitului”, spune George Kovacs (foto), director general al EOS KSI Romania.

Numarul firmelor care au intrat in insolventa anul trecut a ajuns la 21.692, putin peste nivelul inregistrat in 2009, cand 19.894 de companii au ajuns in situatia de a nu-si mai putea plati datoriile, potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).

In contextul economic actual, piata de colectare a crentelor ar putea creste in acest an cu pana la 15%, in conditiile mentinerii blocajului in lantul de plati, cauzat de lipsa lichiditatilor, spune el. „Bazandu-ne pe cifrele anului 2010, estimam o crestere a pietei de colectare de 10-15% comparativ cu anul 2009, cand s-a situat la aproximativ 140 milioane de lei, urmand probabil o crestere asemanatoare pentru 2011. Pentru 2010 ne asteptam ca EOS KSI sa isi mentina cota de piata la acelasi nivel cu 2009, adica de 30% din piata de colectare creante din Romania".

Firmele romanesti acorda clientilor intervale de plata in medie de aproximativ 22.7 zile pentru clientii persoane fizice si de aproximativ 40.1 zile pentru clientii companii. Cele mai mari termene de plata sunt oferite clientilor B2B de catre furnizorii din industrie (48.4 zile) iar cele mai scurte de catre companiile furnizoare de servicii pentru clientii persoane fizice (20.7 zile).

Consumatorii persoane fizice, mai buni platnici decat cele juridice.

Citeste si:

In ceea ce priveste incasarea facturilor, cele mai bune rezultate sunt inregistrate de companiile cu clienti exclusiv persoane fizice, deoarece in aceste cazuri termenele de plata oferite sunt mult mai mici. De asemenea, in majoritatea cazurilor este vorba de furnizori de utilitati iar clientii persoane fizice platesc aceste facturi cu prioritate.

Cota platilor efectuate la timp in cazul clientilor persoane fizice este de 71% iar in cazul clientilor companii este de 68.5%. Cele mai bune rezultate sunt inregistrate de catre companiile din domeniul serviciilor cu clienti persoane fizice (75.6%), in majoritatea cazurilor de furnizori de utilitati.

Cele mai slabe rezultate au fost inregistrate tot de furnizorii de servicii, insa pe segementul clientilor companii (65.7%), iar explicatia ar fi ca in cazul IMM-urilor, in situatii de probleme de cash-flow, facturile la utilitati sunt platite printre ultimele, prioritare fiind platile catre Bugetul de Stat si creditorii mari (creditele bancare). Furnizorii de utilitati sunt platiti cu intarziere pentru ca efectele neplatii vin de obicei dupa o perioada de aproximativ 30 de zile de la data scadenta.

"Companiile din Romania prevad o crestere a importantei riscului si managementului creantelor in urmatoarea perioada. Putem spune ca piata romaneasca, impreuna cu majoritatea pietelor din Europa de Est, sunt inca neexperimentate in ceea ce priveste managementul riscului si al creantelor, care acum se afla in stadii incipiente. La primele semne de intarziere de plata nu se actioneaza aproape deloc, iar in final, cand cazurile devin dificile, se apeleaza la firmele de avocatura pentru a actiona debitorul in instanta. In aceasta situatie, sansele ca debitul sa se recupereze sunt foarte mici", adauga seful EOS KSI.

Pentru impulsionarea activitatii in sectorul privat si dezghetarea fluxului de plati, George Kovacs considera ca Guvernul ar trebui sa isi concentreze eforturile pe activitati care sa stimuleze investitiile, atat investitiile interne cat si investitiile straine directe, sa se asigure ca mediul de business nu este reglementat excesiv si nu este prea birocratic, si sa dedice o buna parte din eforturi pentru proiecte in infrastructura.

La nivel de business, activitatea de colectare creante a EOS KSI se concentreaza pe un numar de trei componente, avand diferite ponderi. Astfel, 60% din activtate se axeaza pe debt purchase - portofolii de creante achizitionate -, o pondere de 25-30% pe B2C - activitatea de colectare creante externalizata de catre clienti pentru cazuri cu debitor persoana fizica -, iar 10-15% pe B2B - activitatea de colectare creante externalizata de catre clienti pentru cazuri cu debitor persoana juridica.

EOS KSI dispune in prezent de aproximativ 700 de angajati si colaboratori, iar potofoliul de clienti ai companie este compus din banci, aproximativ 90% din piata de telecom, IFN-uri, companii de leasing si asigurari.