Diferenta dintre dobanda de referinta a obligatiunilor germane cu maturitatea la zece ani si randamentul titlurilor similare ale Frantei fluctueaza marti la aproximativ 155 puncte de baza (1,55 puncte procentuale), dupa ce a atins joi 200 puncte de baza, cel mai ridicat nivel din 1990, potrivit unei analize Bloomberg, citate de Mediafax.

In aprilie, spread-ul dintre dobanzile Frantei si cele ale Germaniei era de numai 28 puncte de baza, adica 0,28 puncte procentuale.
Randamentul obligatiunilor franceze cu maturitatea la zece ani este marti de 3,47%, la mijlocul distantei dintre dobanzile Olandei (AAA) si Belgiei (Aa1 - Moody's).

Dobanzile acceptate de Franta sunt cu peste un punct procentual mai ridicate decat cele platite de Marea Britanie, care are de asemenea ratingul AAA.

"Franta nu se tranzactioneaza ca un AAA. Piata a dat deja verdictul", comenteaza un analist al Newedge London.

Criza datoriilor de stat care a inceput acum mai bine de doi ani in Grecia si a migrat intre timp in Irlanda, Portugalia, Italia si Spania se apropie cu pasi repezi de Franta, a doua mare economie a zonei euro.

Moody's a avertizat luni ca guvernul francez ar putea avea probleme mari daca dobanzile vor continua sa creasca si vor ramane la niveluri ridicate, in contextul incetinirii cresterii economice.

Presedintele Nicolas Sarkozy a anuntat, din august, doua runde de masuri de reducere a deficitului bugetar, pentru a conserva ratingul AAA si pentru a calma pietele.

Dobanda obligatiunilor franceze cu maturitatea la doi ani a crescut de pe 31 august cu 0,55 puncte procentuale, la 1,67%, in timp ce randamentul titlurilor germane cu termen similar a coborat cu 0,3 puncte procentuale, la 0,42%.

"Piata se teme de disolutia euro, numai obligatiunile germane sunt considerate sigure", a aratat Richard McGuire, analist la Rabo Bank International Londra.

Analistii Credit Suisse anticipeaza ca randamentul obligatiunilor franceze cu maturitatea la zece ani ar putea depasi in curand 5%. Astfel, pentru a salva zona euro, liderii europeni trebuie sa ajunga pana la mijlocul lunii ianuarie la "o intelegere spectaculoasa" in privinta progresului catre uniunea politica si fiscala, se spune in raportul bancii elvetiene.

Criza datoriilor bate la periferia uniunii monetare

Diferentele fata de dobanzile Germaniei au crescut si in cazul celorlalte state cu rating AAA din zona euro - Austria, Finlanda, Olanda si Luxembourg - invitand criza datoriilor de stat de la asa-numita "periferie" a uniunii monetare catre cele mai solide economii.
Franta are cel mai ridicat nivel de indatorare dintre tarile cu rating AAA, de 85% din produsul intern brut. Totodata, bancile franceze au cele mai ridicate expuneri pe Grecia, Portugalia, Irlanda, Italia si Spania, care totalizau la finele lunii iunie 681 miliarde euro, potrivit datelor Bancii pentru Reglemente Internationale.

"Franta nu mai este deloc AAA. Bancile franceze sunt foarte expuse la periferia zonei euro. Daca ar evalua aceste credite la nivelurile actuale din piata, ar consemna pierderi uriase", apreciaza un alt analist londonez.
Moody's si Standard & Poor's atribuie in prezent perspectiva stabila ratingului AAA al Frantei, insa ambele agentii au indicat ca situatia prezinta riscuri importante.

Citeste si:

Moody's a aratat in octombrie ca pozitia de credit a Frantei este "printre cele mai slabe" din categoria AAA. Tot a tunci, S&P avertiza ca Franta ar putea fi retrogradata intr-un scenariu de tensiuni economice majore.

Potrivit Moody's, una dintre principalele amenintari pentru ratingul Frantei este posibilitatea ca guvernul sa-si asume cheltuieli suplimentare pentru sustinerea unor state din zona euro, precum Grecia sau Italia.

La toate acestea se adauga panica declansata pe 10 noiembrie in piete, cand S&P a transmis un mesaj eronat care indica retrogradarea Frantei, corectat si retras dupa mai putin de doua ore.

Franta vrea ca Banca Centrala Europeana sa actioneze ca un creditor de urgenta, sprijinind Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF). Astfel, BCE ar finanta practic achizitii de obligatiuni ale statelor atacate pe piete, mentinand sub control dobanzile.

Aceasta varianta se bucura de sprijinul unor lideri importanti din Europa, precum premierul britanic David Cameron, insa Germania si BCE se opun vehement, deoarece o astfel de strategie ar incalca Tratatele in baza carora a fost creat sistemul euro.

Blocajul politic de la varful UE a alimentat perceptia pietelor ca Franta, al doilea mare finantator al EFSF dupa Germania, ar putea fi absorbita de criza care a daramat numai in ultima luna doua guverne, in Italia si Grecia.

"Unde sunt gardienii zonei euro? EFSF, BCE? Pietele vor continua sa-i testeze. Pietele pariaza tot mai mult pe destramarea zonei euro si revenirea la monedele nationale", a declarat Eric Chaney, economistul sef al grupului francez Axa, un gigant al industriei asigurarilor.

Liderii europeni au convenit luna trecuta sa creasca resursele EFSF la 1.000 miliarde euro pentru a opri raspandirea crizei datoriilor de stat. Ratingul AAA al Fondului este asigurat de garantiile acordate de cele sase tari cu rating de top din zona euro, printre care se numara si Franta. Astfel, EFSF ar trebui sa renunte la finantarea acordata de Franta pentru a-si pastra ratingul AAA, pierzand practic 35% din resursele de care dispune, potrivit analistilor bancii japoneze Mizuho.

Sarkozy, care va incerca anul viitor sa castige din nou alegerile prezidentiale, a promis ca va face tot ce este necesar pentru a apara ratingul AAA al Frantei, pozitie reiterata si de ministrii sai.

Astfel, guvernul a constituit in bugetul pentru 2012 o rezerva speciala menita sa compenseze orice declin al economiei. Totodata, autoritatile de la Paris au anuntat recent cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli cu un impact total de 18,6 miliarde euro si garanteaza ca vor face tot posibilul pentru a atinge tintele de deficit bugetar pentru 2012 si 2013, de 4,5%, respectiv 3% din PIB, de la 5,7% din PIB in acest an.

Randamentul actual de 3,47% al obligatiunilor franceze pe zece ani este mai redus fata de media ultimului deceniu, de 3,9%. Trezoreria franceza si-a incheiat saptamana trecuta programul de finantare pentru acest an, plasand joi pe piata titluri pe termen mediu de 8,1 miliarde euro.

Costurile medii de finantare ale datoriei pe termen mediu si lung a Frantei au fost de 2,8% in acest an, aproape de cel mai redus nivel de la introducerea euro, potrivit agentiei care se ocupa de datoria de stat. Anul trecut, randamentul mediu a fost de 2,5%.