De asemenea, acest lucru inseamna ca un obstacol major in calea reformei este depasit, pentru ca finantarea se afla in centrul dezbaterii.

Obama vrea ca legislativul sa adopte inainte de sfarsitul anului 2009 o reforma a sistemului sanatatii, pentru a-si respecta doua promisiuni: sa ofere asigurare medicala celor 46 de milioane de americani care nu au una (circa 15% din populatie) si sa reduca deficitul la jumatate pana in 2013, reducand cheltuielile din sistemul sanitar, care, in ritmul actual, vor absorbi in 10 ani o cincime din avutia nationala, pentru servicii din ce in ce mai proaste, potrivit lui Obama.

Costul unei extinderi a asigurarii este evaluat la 1.000 de miliarde de dolari, iar congresmenii care redacteaza in prezent proiectele de lege nu stiu unde sa gaseasca bani, pentru a nu spori si mai mult deficitele, ajunse deja la o valoare record.

In alocutiunea sa saptamanala, Obama a anuntat ca administratia sa a gasit 313 miliarde de dolari, reprezentand economii suplimentare pe o perioada de 10 ani, in special in marile programe de sanatate aublice Medicaid si Medicare. Cele 313 miliarde de dolari se aauga celor 635 de miliarde, economii rezervate deja in cadrul bugetului pe 2010 pentru a plati reforma, a subliniat el.

Cu circa 950 de miliarde de dolari puse deoparte, administratia acopera aproape in totalitate costurile reformei, proiectate in numeroasele propuneri discutate deja in Congres, a declarat Peter Orszag, care se ocupa de bugetul Casei Albe.

Obama a amintit ca si-a luat angajamentul sa faca in asa fel incat sa nu creasca deficitul. El a subliniat, insa, si ca reforma este necesara: "Nu putem continua pe aceasta cale. Nu accept un viitor in care americanii sa renunte la orice asigurare medicala pentru ca nu si-o pot permite (...) Si nu accept un viitor in care companiile americane sufera si in care Guvernul nu are bani", a declarat el.