“Diferentele economice dintre SUA si zona euro au devenit tot mai evidente de la inceputul crizei financiare si economice. Daca tarile orientate spre export, cum ar fi Germania, au avut mai mult de suferit de pe urma crizei decat marele consumator la nivel international, SUA, in regiunea ECE, tarile cu o crestere mare a consumului si deficite semnificative de cont curent au fost afectate cel mai grav”, a declarat Gudrun Egger, analist in cadrul departamentului de cercetare fixed income al Erste Group.

El afirma ca datorita ajutorului programelor de stimulare, declinul economic a fost incetinit pentru o scurta perioada de timp, insa aceasta situatie a dus in multe tari la preluarea de catre guverne a responsabilitatii pentru cerere, dar si pentru o parte a datoriei.

“Cresterea accentuata a datoriei de stat este acum epicentrul viitoarelor riscuri de declin ale economiei. Prin urmare, posibilitatea de ajustare a masurilor de stimulare economica ulterioare este limitata, in timp ce eforturile de consolidare vor atenua probabil cresterea viitoare”, a explicat analistul.

Ratele dobanzilor vor inregistra cresteri abia la sfarsitul anului 2010

Daca riscurile de declin vor deveni o realitate tot mai evidenta pentru economie, iar masurile de consolidare vor fi tot mai greu de aplicat, se va inregistra un impact asupra asteptarilor legate de rata dobanzii si asupra posibilelor masuri de politica monetara suplimentare, se indica in raportul grupului austriac.

“Din perspectiva actuala, ne asteptam ca banca centrala a SUA sa inceapa sa majoreze rata dobanzii inca de la sfarsitul anului 2010. Economia din SUA isi va reveni mai rapid. Mai mult, nivelul dobanzilor-cheie de aici sunt chiar mai reduse decat cele din zona euro,” a declarat Rainer Singer, analist al Erste.

In cazul BCE, Singer se asteapta la o prima miscare de majorare a ratei dobanzii in cel de-al doilea trimestru din 2011.

Datoria de stat va fi o problema in anii urmatori

Analistii Erste considera ca cresterile dramatice ale randamentelor din tarile sud-europene pot fi explicate prin prisma indoielilor legate de capacitatea de administrare a propriilor datorii, desi speculatiile au exacerbat evolutia inregistrata.

In multe tari, cauzele principale ale deficitelor acute au aparut inainte de criza. Intr-o astfel de situatie, analiza fundamentala a indicatorilor datoriei in functie de fiecare tara in parte a devenit mult mai importanta pentru evaluarea individuala a calitatii datoriei de stat.

Pornind de la o analiza detaliata a structurii veniturilor si cheltuielilor publice, analistii Erste Group incearca sa evalueze probabilitatea si eficacitatea diverselor masuri de consolidare.

“In ceea ce priveste dinamica datoriei, ar trebui sa mentionam ca in unele cazuri se vor impune eforturi de consolidare pe termen mediu, concomitent cu nevoia de stimulare a cresterii economice. Pentru unele tari va fi foarte greu sa faca fata ambelor aspecte”, sustine Singer.

Analistul este de parere ca incurajarea inflatiei ar fi o cale de a scapa de datorie, insa este greu de pus in practica si presupune efecte secundare, cum ar fi cresterea costurilor de finantare. “Prin urmare, nu o consideram a fi o optiune fezabila pentru a rezolva problema datoriei”, continua analistul.

Este evident ca nicio tara nu va reusi sa evite consolidarea bugetara, spun specialistii Erste, insa diferenta se va regasi in magnitudinea economisirilor.

“In mod clar, Grecia are cel mai mare avans in acest sens. Situatia din Spania si Portugalia este oarecum asemanatoare cu cea din Grecia, insa aceste tari trebuie analizate separat. Reactia pietei cu privire la aceste tari a fost clar exagerata, dar de inteles. Inca nu se poate spune daca si cat de repede vor reusi aceste tari sa revina la o evolutie durabila”, a mai declarat Singer.

In ceea ce priveste deficitul bugetar, SUA si Franta se afla in focus. Chiar daca, datorita unei cresteri economice mai mari, par sa existe sanse ca datoria lor sa revina la niveluri sustenabile va fi nevoie cu siguranta de consolidare. Acest proces ar trebui demarat cat mai curand posibil, inainte ca pietele sa exercite o presiune mai mare.

Germania, pe de alta parte, va fi la inaltimea reputatiei de tara cu cele mai solide finante publice, se indica in raportul de analiza. In tarile Europei Central si de Est (ECE), datoria publica (cu exceptia Ungariei) este relativ scazuta, iar in majoritatea tarilor s-au luat deja masuri de scadere a deficitului. Un grad redus de indatorare si perspectivele de crestere economica sunt factori care sustin evaluarea conform careia dinamica datoriei va fi confirmata in curand in ECE.

Evolutie ascendenta a obligatiunilor de stat

“Solvabilitatea a inceput sa se deterioreze in unele tari. Prin urmare, ne putem astepta la mentinerea cererii de obligatiuni de buna calitate din partea investitorilor, chiar daca randamentele obligatiunilor de referinta foarte lichide (de exemplu SUA, Germania) au ajuns deja la un nivel extrem de scazut. De indata ce se va reduce gradul de incertitudine de pe pietele financiare, curbele randamentelor ar trebui sa isi reia evolutia ascendenta”, afirma analistii.

Dintre obligatiunile de stat germane si cele ale trezoreriei americane, specialistii isi exprima preferinta pentru cele ale Germaniei, iar in cazul regiunii ECE bondurile maghiare si poloneze par a fi cele mai atragatoare, data fiind rata de risc-profit atractiva.

Contextul actual caracterizat de o dobanda scazuta si de date fundamentale imbunatatite ale companiilor nu indica nicio tendinta de majorare a marjelor. “Factorii decisivi care vor determina evolutia pietelor de credit vor fi atat ritmul revenirii economice, cat si strategia monetara de exit. Investitorii ar trebui sa se axeze pe sectoarele defensive si pe companiile cu indicatori de credit solizi,” a declarat Elena Statelov, analist credite in cadrul Erste Group.