Denuntarea de catre Romania a tratatului ar trebui in teorie sa urmeze procedurile prevazute in acest sens in acordul bilateral, insa situatia este complicata de o cerere a Comisiei Europene ca cele doua state sa denunte tratatul. Comisia a initiat o procedura de infringement impotriva a cinci state, inclusiv Romania si Austria, dar care vizeaza indirect si restul tarilor cu astfel de acorduri.

"Tratatele bilaterale (de protejare a investitiilor, n.r.) sunt un subiect la care, de mai multi ani, Comsia Europeana incearca sa gaseasca o solutie, o problema la care multe state europene trebuie sa gaseasca o solutie. (…) Comisia considera ca exista o incompatibilitate a tratatului Uniunii Europene cu tratatele bilaterale intre statele membre UE. Din perspectiva Comsiei, ele sunt nule. (…) Problema se pune ce se intampla cu tratatele incheiate inainte ca unul sau ambele state sa devina state membre, pentru ca majoritatea tratatelor au fost incheiate inainte ca ambele state sa devina membre ale UE", afirma Simona Neagu, counsel si coordonator al practicii de litigii din cadrul Clifford Chance Badea.

Romania are tratate bilaterale pentru protectia investitiilor cu cele mai multe state din UE. Astfel, printre acestea se numara Grecia, Germania, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Cipru, Spania, Letonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Tarile de Jos (Olanda), Polonia, Bulgaria, Danemarca, Portugalia si Finlanda. Astfel de acorduri au fost, insa, incheiate si cu un numar foarte mare de tari din afara UE, inclusiv din Asia, America, Orientul Mijlociu sau Africa.

In notificarea Comisiei Europene cu privire la infringement, adresata catre cinci state, respectiv Romania, Suedia, Slovacia, Austria si Olanda, se face mentiunea ca, de fapt, aceasta procedura vizeaza toate statele membre ale Uniunii Europene, cu exceptia Irlandei si a Italiei, singurele care si-au denuntat tratatele bilaterale. Toate celelalte state sunt in aceeasi situatie.

"Dintre toti membrii Uniunii Europene … este destul de ciudat, procedura de infringement e cu voi, dar am notat acolo <<Atentie, toti sunteti vizati>>. Daca toti suntem vizati, atunci de ce nu ai facut-o cu toti?”, se intreaba, retoric, avocatul Clifford Chance Badea.

Ce probleme are Romania cu denuntarea tratatelor si cum ar influenta intentiile Raiffeisen

Un aspect al denuntarii tratatelor este ca acestea, chiar si dupa ce inceteaza, continua sa protejeze investitiile care au fost facute in perioda in care tratatele erau active.

Cate credite au fost date in plata catre Raiffeisen Bank

Cate credite au fost date in plata catre Raiffeisen Bank

"Clauzele din tratate in majoritatea cauzelor (…) continua sa ramana valabile pentru investitiile care au fost facute in timpul tratatelor. Efectele de denuntare nu retroactiveaza, toate investitiile facute in perioada tratatelor raman aparate", a spus avocatul.

O prevedere importanta a acordului cu Austria este ca acesta continua sa aiba efect o perioada de 10 ani dupa ce a fost denuntat.

"Mai mult, in majoritatea tratatelor ai clauze in care se mentioneaza, de exemplu in cel cu Austria ca si dupa denuntare el va continua sa se aplice timp de zece ani, iar in cel cu Suedia timp de 20 de ani", a declarat Simona Neagu.

Efectul celor doua aspecte este ca din perspectiva aplicarii tratatului in cazul unor eventuale litigii nu se schimba nimic.

"(Denuntarea tratatelor de catre Romania, n.r.) nu are niciun fel de legatura cu vreo notificare care ar fi fost facuta sau ar urma sa se faca. Denuntarea are efecte numai pentru viitor. Problema se pune daca il poti denunta, pentru ca in fiecare acord in parte ai prevederi cu privire la modul in care acordul poate sa inceteze. Teoretic ai la expirarea duratei acordului posibilitatea de denuntare unilaterala. Regula este ca in acord ai dreptul sa denunti unilateral la momentul expirarii duratei lui, pentru ca daca nu-l denunti, atunci el continua sa produca efecte si dupa expirare. Are clauza de prelungire automata, mai putin daca il denunti cu 12 luni inainte. Mecanismul pe care ar vrea sa-l declanseze prin lege ar fi cel de notificare a denuntarii. Altfel, ai clauza in fiecare contract ca il poti modifica doar cu acordul partilor, ceea ce este firesc.", a explicat Simona Neagu.

Citeste si:

In cadrul procedurii de infringement a Comisiei Europene, ultimul pas, sesizarea Curtii Europene de Justitie, este cel care iti poate genera o decizie.

"Daca ajunge Comisia la concluzia ca pasii facuti de statele membre nu sunt suficienti, atunci solicita Curtii Europene de Justitie sa constate infringement-ul si sa oblige statul repesctiv sa ia anumite masuri. Este oricum o procedura de durata si care presupune o hotarare a Curtii Europene de Justitie. Ce ar contine o hotarare a Curtii Europene de Justitie este prematur sa discutam. Exista o intrebare preliminara adresata de Germania Curtii Europene de Justitie cu privire la compatibilitatea dintre tratatele bilaterale pentru protejarea investitiilor si tratatul Uniunii Europene, care este in derulare la CEJ. Justitia din Germania considera ca sunt compatibile tratatele bilaterale cu tratatul Uniunii Europene. Ne putem astepta ca in situatia in care cele cinci state vor ajunge in fata Curtii Europene de Justitie sa existe aparari in privinta compatibilitatii si a inexistentei infringement-ului, iar atunci nu stim care va fi solutia", a spus avocatul.

Comisia Europeana considera ca tratatele de protejare a investitiilor ar putea sa produca discriminari si sa incalce regulile privind libera concurenta intre statele membre, prin faptul ca in practica tratamentul aplicat ar putea fi diferit de la un tratat bilateral la altul. Acesta este motivul pentru care le considera incompatibile cu tratatul Uniunii Europene. In plus, pozitia Comisiei este ca in interiorul Uniunii astfel de acorduri nu isi au sensul, pentru ca existe suficiente reguli pentru a garanta protejarea investitiilor. Pe de alta parte, in relatia cu statele din afara spatiului comunitar, Comisia considera ca tratatele de acest tip trebuie incheiate la nivelul UE.

Exista chair si un regulament al UE, 1219, care reglementeaza drepturile statelor membre de a avea acorduri bilaterale incheiate cu alte state decat cele membre. Comisia incearca ca si aceste acorduri bilaterale ale unui stat membru cu un stat nemembru sa fie monitorizate, astfel incat sa se acorde prioritate negocierilor Uniunii Europene.

Nemultumirea austriecilor de la Raiffeisen

Legea darii in plata a intrat in vigoare in luna mai a acestui an, dupa ce a fost adoptata de Parlament si promulgata de Presedintie, in pofida avertismentelor institutiilor internationale (CE, FMI, BCE), dar si a bancilor comerciale locale si a BNR. Legea da dreptul oricarei persoane sa scape de credit luat pentru achizitia unei case daca preda bancii locuinta.

Cate notificari validate a inregistrat BCR pe Legea darii in plata

Cate notificari validate a inregistrat BCR pe Legea darii in plata

Institutiile de credit cu afaceri in Romania au semnalat statului ca aceasta lege incalca tratate de protejare a investitiilor in vigoare cu statele unde isi au sediile bancile mama. Dintre acestea, banca austriaca Raiffeisen Bank a notificat deja statul ca daca nu se ajunge la un acord amiabil in privinta legii intr-un anumit termen, va cere despagubiri. O astfel de actiune va veni probabil dupa epuizarea celorlalte metode de contestare, Curtea Constitutionala - deja sesizata, urmand ca instanta urmatoare sa fie Curtea Europeana de Justitie.

Raiffeisen Bank, dar si alte institutii de credit din Austria si alte state au dreptul ca in baza tratatelor de protejare a investitiilor sa se adreseze unui tribunal international de arbitraj.

Astfel, Raiffeisen a anuntat ca solicita negocieri cu autoritatile romane in baza articolului 8 al Acordului dintre Republica Austria si Romania privind promovarea si protejarea investitiilor, din 15 mai 1996, intrat in vigoare in 1 iulie 1997. Articolul 8 la care face referire grupul austriac se refera la "Reglementarea diferendelor referitoare la investitii intre un investitor si o parte contractanta" si prevede ca, "daca un diferend (...) nu poate fi reglementat in mod amiabil in 3 luni de la notificarea scrisa a pretentiilor suficient definite, atunci diferendul va fi supus, la alegerea investitorului", unui tribunal arbitral convenit de comun acord sau la Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investitii (ICSID), un tribunal de arbitraj de pe langa Banca Mondiala.

ICSID este curtea la care statul roman a pierdut, in decembrie 2013, procesul cu fratii Micula, care sunt cetateni suedezi, intr-un diferend in care acestia au invocat un tratat similar de protejare a investitiilor incheiat intre Romania si Suedia. Insa sentinta ICSID nu este considerata conforma reglementarilor europene, Comisia Europeana considerand, intr-o concluzie preliminara "ca executarea hotararii arbitrale din 11 decembrie 2013 ar constitui un ajutor de stat nou si incompatibil".

Recent, si grupul kazah KazMunayGas, care detine rafinaria Petromidia, a amenintat ca va da Romania in judecata la tribunalele arbitrale de la Stockholm, bazat pe tratatul Carta Energiei, si la ICSID din cauza sechestrului instituit de catre DIICOT asupra bunurilor companiei.