Referendumul este organizat de Consiliul Judetean Alba in ziua alegerilor parlamentare, in 35 de comune si orase, in mare parte din zona Muntilor Apuseni a judetului Alba, adica in orasele Zlatna, Campeni, Abrud, Baia de Aries si comunele Rosia Montana, Lupsa, Stremt, Vadu Motilor, Bucium, Ciuruleasa, Ramet, Vidra, Sohodol, Ponor, Ceru Bacainti, Almasu Mare, Posaga, Rimetea, Intregalde, Galda de Jos, Cricau, Metes, Albac, Arieseni, Avram Iancu, Bistra, Garda de Sus, Horea, Ighiu, Livezile, Mogos, Ocolis, Poiana Vadului, Salciua si Scarisoara.
La aceasta consultare publica sunt asteptati peste 72.000 de cetateni cu drept de vot care vor trebui sa raspunda cu "Da" sau "Nu" la intrebarea: "Sunteti de acord cu repornirea mineritului in zona Muntilor Apuseni si a exploatarii de la Rosia Montana?", scrie Mediafax.

Presedintele Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel, a declarat ca este pentru prima data cand in judetul Alba se organizeaza un referendum de acest fel pe o tema social-economica.

"Solicitarea de referendum a venit de la 35 de primari de orase si comune din judetul Alba, comunitati care in perspectiva pot fi afectate de dezvoltarea mineritului: afectate pozitiv prin crearea de locuri de munca si prin cresterea bugetelor locale, dar si negativ in cazul in care statul si cei care raspund de protejarea mediului nu vor lua masurile pentru ca cei care exploateaza resursele sa respecte regulile stricte impuse in acest domeniu de Romania si Uniunea Europeana", a spus Dumitrel.

El a adaugat ca zona in care se desfasoara referendumul a avut de suferit in urma inchiderii exploatarilor miniere, explicand ca era nevoie de o astfel de consultare pentru a se afla parerea reala a oamenilor privind aceasta problema.

"Lipsa locurilor de munca in aceste zone foste miniere a avut un impact negativ asupra populatiei si a dus la depopularea zonei si la scaderea dramatica a nivelului de trai", a afirmat Dumitrel.

Consiliul Judetean Alba va cheltui aproximativ 300.000 de lei pentru organizarea referendumului, fiind infiintate 148 de sectii de votare care sunt diferite de sectiile de votare de la alegerile parlamentare.

Citeste si:

Proiectul de hotarare privind organizarea unui referendum local prin care populatia sa fie consultata cu privire la proiectul minier de la Rosia Montana a fost initiat de un grup de 11 consilieri, format din toate partidele care au reprezentanti in Consiliul Judetean, dupa ce au primit o solicitare in acest sens de la 35 de primari de comune si orase din Alba.

Proiectul de la Rosia Montana se afla in stadiu de evaluare, iar procesul de autorizare inainteaza pe masura finalizarii procedurilor, declara, in septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb.

Ea atragea atentia ca sunt doua directive europene transpuse in legislatia din Romania inca din anul 2008 - una care se refera la deseurile din industria extractiva, iar cea de-a doua privind responsabilitatea de mediu, pentru care este nevoie sa se elaboreze procedurile.
"In ceea ce priveste directiva privind deseurile din industria extractiva, la Ministerul Economiei se afla in derulare procedura privind stabilirea obligatiei de mediu. In momentul in care aceasta va fi finalizata, vom face pasii urmatori", spunea Rovana Plumb, neputand preciza in ce masura procesul autorizarii proiectului de la Rosia Montana va mai inainta in acest an.

Ea mai afirma ca proiectul de la Rosia Montana este unul de interes national, care "necesita o abordare cu multa seriozitate si maxima responsabilitate".

Proiectul minier Rosia Montana este dezvoltat de Rosia Montanta Gold Corporation, al carei actionar principal este Gabriel Resources.

La Rosia Montana, judetul Alba, se afla cel mai important zacamant de aur din Romania. Acesta, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint, a fost concesionat in vederea exploatarii catre compania RMGC. Compania este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, care detine 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participatie de 19,31% in RMGC.
In spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regasesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan.