Scandalul pe minimis de la Finante: cateva observatii economice de bun simt

Va mai amintiti de intreprinzatorii politici si prietenii lor, oficialii fondului de garantare a creditelor? Multi au uitat de reteaua bancherilor fraudulosi prin credite garantate de stat, dar nu si antreprenorii autentici, „gazelele” fortate sa admire de pe margine cum unii competitori stau cu gura la robinetul statului.

Mai tineti minte proiectul care favoriza firmele mari in dauna celor de mici dimensiuni? Daca mahnirea tinerilor intreprinzatori se baza anul trecut pe masura interventionista care acorda subventii firmelor ce creau cel putin 200 de locuri de munca “inalt calificate, pseudo-antreprenorii, care sufoca initiativa privata prin proiecte platite din bani publici intr-un sistem venal creat de stat, si-au facut ieri aparitia din nou. Concret, mai multi intreprinzatori care au incercat sa acceseze pagina a Ministerului Finantelor au reclamat ca sectiunea dedicata schemei de minimis in valoare maxima de 500 milioane lei s-a blocat dupa deschidere, iar la scurt timp procesul de selectie a fost declarat inchis.

Wall-Street.ro a interactionat cu antreprenori si consultanti pentru a semnala ce a mers gresit si ce ar trebui facut pentru o sesiune viitoare mai transparenta, asa ca aici imi propun sa abordez cateva chestiuni economice de bun simt.

1. In primul rand, trebuie semnalat ca in cazul subventiilor guvernamentale, asemenea imprumuturilor guvernamentale, executivul nu ofera niciodata nimic pentru mediul de business fara sa ia ceva in schimb. Cand guvernul acorda “ajutoare” in cadrul unei scheme derulate de maximum 200.000 euro pentru IMM-urile care fac investitii, pe o perioada fiscala de trei ani, ceea ce se intampla in fapt este impozitarea afacerilor private profitabile in vederea sprijinirii altora. Ce va lua guvernul in schimb? Sa nu uitam ca fondurile guvernului provin in totalitate din impozite, asa ca factura finala pentru bugetul total al schemei de ajutor de 500 milioane de lei va fi platita tot de antreprenorii privati.

2. In al doilea rand, statul ne arata ca prefera criterii de selectie care nu sunt bazate pe performanta economica: Ministerul Finantelor Publice a ales sa gestioneze solicitarile pe schema de minimis dupa principiul „primul venit, primul servit”. Efectul? Cozile birocratiei din offline s-au mutat in mediul online, iar mai multe persoane au depus zeci de aplicatii distincte, ceea ce a generat intarzieri in procesul de primire a bonurilor de ordine.

3. Prin decizia ministerului ca sesiunea de inregistrare online pentru schema de minimis sa fie anulata si reluata ulterior, guvernul dovedeste ca prefera in continuare o constructie birocratica bazata pe supra-control. Ma referi aici la tot felul de institutii de control si reglementare costisitoare care trebuie sa-si arate „eficienta”: „Am dispus imediat demararea unei anchete interne impreuna cu STS si alte institutii competente din domeniul sigurantei IT.”

4. O fraza sfanta „Daca nu exista calcul economic, nu exista nici economie” (Mises) este de actualitate si acum, cand judecam stangaciile implementarii schemei de minimis. Capacitatea de anticipare a unui proiect este limitata intr-un proiect care promoveaza inserarea stimulentelor politice in actul antreprenorial, realitate confirmata chiar de oficialii ministerului: „Din primele investigatii a rezultat faptul ca resursele IT alocate schemei de minimis au fost insuficiente in urma anticiparii gresite a numarului mare de firme care sunt interesate.”

5. Asemenea Guvernului Boc care, de dragul redistribuirii, a irigat piata privata cu alocatii financiare nerambursabile pentru antreprenori, ministerul condus de liberalul Daniel Chitoiu omite ca un capitalism autentic care incurajeaza intreprinzatorii se bazeaza pe reducerea impozitelor si pe simplificarea numarului de taxe.

Ma rezum strict la argumente economice, chiar daca sunt uimit de lipsa de consistenta in reactiile politice ale Opozitiei. Intre timp, multe din firmele "gazele" care supravietuiesc crizei (ma refer la cele 17% dintre firme care au crescut din noiembrie 2009 pana in martie 2013) viseaza la o piata cu adevarat libera.

Voi cum vedeti ajutoarele de minimis? Cunoasteti antreprenori care s-au inscris sau au incercat sa aplice online? Cum anticipati dezvoltarea IMM-urilor (sunt peste 400.000 in Romania?

[Update] Reactia unui cititor

Si eu ma numar printre cei ce au incercat fara succes, desi am avut toate conditiile tehnice normale de IT. Am avut o singura firma, a mea, si desi am reusit de 2 ori sa ajung in pagina de transmitere, la trimiterea formularului, in ambele dati am primit inapoi mesajul ca nu este legat la site. Bineinteles, aceasta la 8:41, cu mult fata de 8:35.

Iata propunerile mele:

1. Ministerul de finante are o directie specializata (si indraznesc sa spun foarte eficienta) de programe nerambursabile, AIPPIMM. De ce nu le-au incredintat lor gestionarea acestui program, dat fiind faptul ca au acumulat o experienta vasta in aplicatiile online si in finantari in general?

2. AIPPIMM are intotdeauna o grila de punctaj. Aici, speculantii imobiliari care vor finantare sa cumpere/construiasca si apoi sa inchirieze si atat, sunt pusi pe picior de egalitate cu medicul care vrea sa-si faca propriul cabinet, sa nu mai stea cu chirie. Sau, in cazul meu, vroiam sa fac o gradinita si sunt egal cu restaurantul sau barul de noapte.

3. Fondurile sa se imparta corect in zonele de dezvoltare ale tarii, sa nu se concentreze doar in zonele rasarite ale tarii, ca oameni intreprinzatori avem peste tot.

4. Daca la 8:30 ministerul de finante avea pe platforma 50.000 de utilizatori, din care doar 25.000 (folosesc cifre rotunjite) erau pentru minimis, de ce nu pun o ora de incepere unde traficul este minim? Sunt convins ca propriul departament IT poate sa raspunda si fara STS. Sau de ce nu pun sambata, bazandu-ma pe o parere de bun simt ca majoritatea nu lucreaza in mod curent, deci nu folosesc platforma mfinante in weekend?

Setari Cookie-uri