Pablo Vazquez: "Windsurfing-ul iti dezvaluie propriile limite"
Pablo Perez Vazquez, country manager al companiei spaniole de dezvoltare imobiliara Martinsa-Fadesa, practica windsurfing-ul si snowboarding-ul. Pasiunea pentru windsurfing si-a descoperit-o in adolescenta, la varsta de paisprezece ani, un factor determinant fiind conditiile exelente pentru acest sport din zona in care s-a nascut, Galicia, Spania. Snowboarding-ul i-a atras atentia mai tarziu, in urma cu trei ani, in timpul unei excursii in Austria.“Imi face foarte mare placere sa practic windsurfing-ul de fiecare data cand ajung acasa, in Spania, sau oricand intalnesc conditiile optime in ceea ce priveste apa si vantul. De obicei reusesc sa-mi ofer aceasta relaxare cam de cinci ori pe an”, marturiseste Pablo Vazquez.
Coasta Spaniola a ramas de-a lungul timpului destinatia sa preferata pentru windsurfing, unde apreciaza cel mai mult orase precum La Coruña, Tarifa, Valdevaqueros sau Bolonia.
“Chiar daca toate aceste zone sunt ideale pentru windsurfing, preferata mea este Valdelagrana, unde poti face adevarate slalomuri printre valuri”.
Pentru aceasta pasiune, Pablo Vazquez cheltuieste aproximativ 3.000 de euro in medie pe an pentru excursii si echipamente, iar ultima vacanta cu acest scop a fost in perioada Sarbatorilor de Paste, in Illa de Arousa, Galicia. Cu toate acestea, planuieste deja urmatorul concediu, in luna august, cand va pleca in Tarifa.
“Beneficiile acestui sport se reflecta in viata de zi cu zi prin faptul ca iti dezvolta capacitatea de autocontrol, te invata sa-ti asumi anumite riscuri, intotdeauna controlabile, dar si cum sa treci peste momentele-limita”, considera Pablo Vazquez.
De asemenea, a observat ca windsurfing-ul si sporturile extreme, in general, iti dezvaluie propriile limite, te invata cum sa le depasesti si te ajuta sa devii mereu mai bun in ceea ce faci, indiferent de domeniul de activitate.
Tereza Valcan: "Mountain biking devine un sport extrem in Bucuresti"
Tereza Valcan, managing director Civitas Global Ketchum, agentie de relatii publice si consultanta strategica, practica mai multe sporturi care ar putea fi numite “extreme”, iar printre acestea se numara mountain biking, wind surfing, catamaran sailing sau cursuri de aviatie. “Mountain biking devine un sport extrem in Bucuresti, unde risti sa fii lovit de masini sau muscat de caini vagabonzi. Pe munte, daca ai echipamentul corect si esti bine pregatit, pericolele par mai mici prin comparatie cu mersul pe bicicleta in oras”, considera Tereza Valcan.
Pasiunea pentru acest sport a inceput atunci cand a descoperit gasca de la mybike.ro, un grup de tineri profesionisti pe care ii considera “workaholici” ca si ea si cu dorinta de a evada la final de saptamana si a practica un sport frumos, in mijlocul naturii, care aduce in acelasi timp un strop de adrenalina.
De atunci incearca sa ajunga de cel putin doua ori pe luna la munte, in perioada martie – octombrie, iar iarna pastreaza locatia, insa inlocuieste bicicleta cu o pereche de schiuri.
Una dintre zonele cu multe trasee de bicicleta este Valea Prahovei, mai concret, zona Rasnov – Bran – Moeciu, unde merge de cele mai multe ori. Nu rateaza insa nicio ocazie de a practica mountainbiking, asa ca porneste la drum de munte chiar si in desele excursii in Grecia, unde calatoreste in special pentru sporturile de apa.
“Hobby-ul costa, dar cheltuiesti intotdeauna cu placere pe echipamente sportive si excursii. De altfel, cred ca reprezinta investitiile principale in ultimii ani, excluzand cele imobiliare. Detin doua biciclete performante si imi reinoiesc in permanenta echipamentele aferente”, declara Tereza Valcan.
Mai mult decat atat, incearca sa includa sporturile in toate vacantele sau week-end-urile prelungite, iar pasiunea ei pentru mountain biking s-a manifestat si in ultima vacanta organizata cu ocazia Sarbatorilor de Paste, in Grecia.
“Ciclismul, fie mountain sau road biking, este un sport de anduranta care necesita o putere de concentrare extraordinara. E un training pentru minte. Acelasi lucru se cere si in viata, in profesie – este o cursa lunga pentru care trebuie sa fii pregatit si in permanenta antrenat”, este de parere Tereza Valcan.
De asemenea, ea marturiseste ca acest sport o incarca de energie pozitiva, permitandu-i in acelasi timp sa se elibereze de stresul acumulat la birou.
Csaba Szilagyi: "In parapanta zbori ore intregi deasupra crestelor sau a marii"
Imediat cum incepe primavara si pana la sfarsitul toamnei, Csaba Szilagyi, country manager Aquincum Invest Romania, companie de consultanta in constructii si management de proiecte, incearca sa petreaca o perioada cat mai mare de timp in aer, practicand parapanta. Pentru perioada iernii are insa o alta alternativa care il tine in forma, snowboarding-ul.“Atunci cand practici parapanta ai mai multe posibilitati de a te simti bine. Poti sa decolezi, sa zbori intr-o anumita regiune, sa te bucuri de linistea aerului chiar si ore in sir, dupa care sa simti pamantul sub picioare. De asemenea, poti opta pentru provocarea de a zbura pe toata suprafata tarii: decolezi si incerci sa parcurgi o distanta cat mai mare, uneori chiar sute de kilometri sau poti face acrobatii in aer pentru senzatii tari”, marturiseste Csaba Szilagyi.
Interesul pentru acest sport a luat nastere atunci cand a vazut un planorist aterizand in parcarea unui supermarket din Budapesta. I s-a parut extrem de interesant asa ca a hotarat sa urmeze un curs de aproape doua luni si a obtinut permisul de zbor in primavara anului 2003, dupa care a inceput sa cunoasca tot mai multi pasionati de parapanta, sa organizeze impreuna cu acestia vacante si, astfel, sa dobandeasca experienta in domeniu.
Acum, Csaba Szilagyi petrece aproape fiecare week-end la munte practicand sportul care s-a transformat pentru el in pasiune. Pastreaza insa o anumita melancolie pentru perioada cand locuia in Budapesta si zbura in fiecare zi dupa programul de la birou si pana la apusul soarelui.
In Romania ii face placere sa calatoreasca in Brasov, dar a facut parapanta si la mare, la Costinesti si Vama Veche. In afara tarii, marturiseste ca i-au placut vacantele in Alpi, Monte Carlo si Tribalj, Croatia, dar considera ca Ölüdeniz din Turcia este, fara indoiala, raiul iubitorilor de paragliding.
“In Ölüdeniz poti decola de pe Muntele Babadag de 1.900 metri altitudine, zbori ore intregi deasupra crestelor si a marii, cresti adrenalina cu acrobatii in aer si aterizezi pe plaja pentru un cocktail”, isi aminteste Csaba Szilagyi.
Aceasta pasiune il costa aproximativ 5.000 de euro pe an, dintre care 1.000 sunt destinati achizitionarii de noi echipamente, iar aproape 4.000 de euro reprezinta costurile calatoriilor, multe week-end-uri in tara si unul sau doua in strainatate.
Este de parere ca parapanta ii influenteaza in mare masura viata de zi cu zi deoarece ii dezvolta capacitatea de comunicare, reflexele si ii cere rabdare, de care are foarte mare nevoie atunci cand asteapta sa se imbunatateasca vremea, dar si in afaceri.
Radu Ionescu: "Am renuntat la tenis si schi pentru catarat"
Chiar daca nu considera ca este un sport extrem decat atunci cand il privesti din afara, Radu Ionescu, co-fondator si managing director Kinecto, a renuntat la tenis si schi pentru catarat, in doua dintre formele sale principale: bouldering (catararea de "bolovani" de maxim 5-6 metri, neasigurat, dar cu o saltea la baza) si escalada (catararea de rute amenajate de 10-35 metri, asigurat in coarda).Bouldering-ul este de departe pasiunea lui principala acum si, chiar daca a inceput acum doi ani, inca din timpul liceului obisnuia sa bata muntii in lung si in lat. A ajuns, asadar, sa faca doua-trei antrenamente la sala in timpul saptamanii si doua-trei zile de catarare la stanca in weekend.
“Numarul unu, si de altfel una din cele mai populare locatii din lume, este pentru mine zona de bouldering de la Chironico, Elvetia. Insa nu stiu cat de relevant este avand in vedere ca nu am vazut inca aproape nimic din ce inseamna zone de catarat din lume”, declara co-fondatorul Kinecto, agentie full-service de relationship marketing.
Luand in considerare pretul echipamentul, Radu Ionescu considera ca bouldering-ul este un sport destul de ieftin, avand costuri anuale de cateva sute de euro. Se adauga insa cateva mii de euro pe an pentru calatorii, avand in vedere obisnuinta lui de a ramane doua-trei weekenduri pe luna in tara sau in Bulgaria si cam o data pe luna in strainatate, de obicei Elvetia.
Radu Ionescu traieste chiar acum cea mai recenta calatorie a sa, fiind prezent la festivalul de bouldering de la Melloblocco, Italia. Si ultimele doua weekenduri le-a dedicat catararii – unul in Ampoita, langa Alba Iulia, celalalt la Herculane, pentru festivalul anual de escalada Herculane Climbing Open.
A observat ca efectele acestui sport asupra activitatii sale de fiecare zi se traduc in concentrare, detasare de probleme, focus si rezistenta psihica.
Marius Ghenea: Am facut scufundari in multe dintre marile si oceanele lumii"
Desi nu considera ca sportul pe care il practica este cu adevarat unul extrem, antreprenorul Marius Ghenea este pasionat de diving de mai bine de zece ani, iar acest hobby este strans legat de atractia sa catre calatorii in locuri exotice, unde, de cele mai multe ori, mai ales in zona tropicala, scufundarile reprezinta una dintre principalele atractii turistice.Totul a inceput atunci cand un ghid turistic din Bali l-a incurajat sa incerce un “introductory dive”, acel tip de scufundare pe care o poti face impreuna cu un dive-master fara a avea cursurile si diploma de scufundator open water.
“Am facut scufundarea introductiva si senzatia extraordinara de imponderabilitate de sub apa, ca si fauna marina exceptionala pe care am vazut-o acolo m-au convins sa incerc sa practic acest sport in mod regulat”, isi aminteste Marius Ghenea.
De atunci, incearca sa practice acest sport macar in fiecare semestru si profita de faptul ca, atunci cand in emisfera nordica este iarna, la antipozi este perioada buna pentru scufundari si invers, asa ca se poate practica, la mare distanta de Romania, in tot timpul anului.
“Am facut scufundari in multe dintre marile si oceanele lumii, inclusiv in locatiile cele mai recunoscute pentru acest sport, cum ar fi Marea Bariera de Corali, Maldive, Fidji, Bora-Bora, Cozumel sau Marea Rosie. Destinatia preferata ramane Marea Bariera de Corali din Australia, care, din pacate, este si cea mai indepartata de Romania. La mai mica distanta de tara o tinta preferata de diving ar fi insulele Maldive”, declara Marius Ghenea.
In ceea ce priveste echipamentul, nu a achizitionat decat partile personale, pentru ca tot echipamentul ar fi nu atat scump, dar mult prea greu si voluminos pentru a-l transporta de fiecare data. Cu toate acestea, hobby-ul este unul costisitor deoarece costul calatoriilor poate fi destul de mare, la fel ca si costul zilnic pentru scufundari. Pentru Marius Ghenea, costul total pentru aceste excursii de diving este de cateva zeci de mii de euro pe an, insa o mare parte este costul pachetului turistic general care nu e platit doar pentru diving, ci pentru intreaga vacanta.
Adora acest sport deoarece dezvolta responsabilitatea, spiritul de echipa si respectul pentru natura. Totodata, considera ca spiritul de echipa este foarte bine asociat cu diving-ul, deoarece te scufunzi intotdeauna cu un partener, iar sub apa fiecare dintre parteneri este atent la celalalt, astfel incat sa poata sa il ajute la nevoie.
“In concluzie, este un sport care dezvolta interesul pentru planeta si o atitudine mai prietenoasa cu mediul inconjurator, pentru ca poti vedea chiar la fata locului, zeci de metri sub apa oceanului, cat de devastatoare poate fi activitatea umana nechibzuita asupra coralilor, asupra naturii marine in general”, conchide Marius Ghenea.
Ioan Farcas: "In diving, la fel ca in viata, se simte nevoia de planificare"
Ioan Farcas, director dezvoltare produse Lindab Romania, a inceput sa practice scuba diving in 2006, cand un prieten i-a lansat o propunere pe care nu o putea refuza: participarea la o excursie in Egipt pentru scufundari la Marea Rosie. Desi incercase echipamentele de scuba inca din 2005, la 2 Mai, Marea Neagra nu l-a impresionat. “Daca atat timp cat gasesc zapada imi place sa schiez, vara, in timp ce majoritatea oamenilor merg la mare sa se bronzeze si sa faca baie, mie imi sta gandul la un singur lucru: cum sa fac sa intru cat mai repede sub apa, adica la scuba diving”, declara Ioan Farcas.
Nu are un plan anume, un numar minim de excursii pe care sa le organizeze sau destinatii pe care sa le bifeze. Orice ocazie o considera binevenita, mai ales ca in jurul acestui sport s-a dezvoltat o intreaga industrie si exista astazi centre de scufundari in toata lumea.
Marea Rosie a ramas pana in prezent destinatia sa preferata pentru a practica acest sport.
“Exista desigur si un wish list, iar in capul tabelului scrie Sudan. Suna periculos, nu? Din pacate, Sudan nu este o destinatie sigura, insa tocmai acest lucru il face irezistibil. Foarte putini turisti ajung sa viziteze recifele din zona de coasta, industria de pescuit locala este slab dezvoltata si toate astea puse cap la cap inseamna recife virgine, fauna bogata si diversificata”, marturiseste Ioan Farcas.
In Sudan isi doreste sa ajunga intr-un loc special: Sha'ab Rumi - locul in care Cousteau, in urma cu peste 40 de ani, facea primele experimente de supravietuire in conditii de scufundare prelungita.
Ioan Farcas considera ca investitia minima este un curs de Open Water Scuba Diver, care costa in jur de 250-300 de euro. In timp lucrurile pot evolua, iar cei pasionati pot obtine certificari de avansati, ajungandu-se chiar la dreptul de a profesa si de a instrui alti amatori de scuba diving. La aceasta suma se adauga echipamentele, pentru care investitia minima incepe de la 700-800 euro pentru un echipament complet, insa, in functie de pretentii si disponibilitati, acelasi echipament poate ajunge pana la cateva mii de euro.
Ultima excursie in care Ioan Farcas a putut sa-si puna in practica pasiunea a fost in urma cu doar cateva zile pe un vas de scufundari in zona St John's, undeva la granita Egiptului cu Sudanul.
“Am avut ocazia sa revad locuri minunate, sa explorez canioanele si grotele scufundate de la Cloudy si Dangross Reef, insa punctul culminant al excursiei a fost intalnirea cu rechinii la Habili Ali”, isi aminteste Ioan Farcas.
Totodata, isi aminteste ca unul dintre instructorii din aceasta excursie le spunea "diving is serious fun". La fel ca in viata de zi cu zi se simte nevoia de planificare serioasa, respectarea unor reguli si proceduri specifice, cunoasterea si respectarea legilor fizicii si actiunea presiunii asupra organismului la adancimi mari, dar daca iti insusesti aceste cunostinte si urmaresti recomandarile ghizilor locali, totul se transforma intr-o distractie pe cinste.
Petra Votisky: "Parapanta te pune fata in fata cu slabiciunile tale"
Petra Votisky, country manager Human Value International Romania, iubeste muntele, unde practica toate sporturile sale extreme preferate. Asadar, de cand locuieste in Romania, fiecare excursie de vara este destinata unor activitati precum parapanta, rock-climbing si rafting, in timp ce, in timpul iernii, snowboarding-ul ia locul acestora.“Dupa zilele de stres din timpul saptamanii, adrenalina, mai ales cand este vorba de parapanta, ma ajuta sa uit de probleme. Cred in relaxarea activa si in eficienta acesteia, iar daca iau in considerare conditiile meteo, folosesc echipamente sigure si imi pun in valoare calitatile dobandite, acest sport nu este mai periculos decat schiul”, este de parere Petra Votisky.
A inceput sa practice parapanta la varsta de 24 de ani, atunci cand, intr-o excursie la munte a vazut planand cativa pasionati de gliding. A incercat sa invete acest sport insa a descoperit in scurt timp ca echipamentul era mult prea greu pentru o femeie, asa ca s-a reorientat catre parapanta, pentru ca echipamnetul, format din planor, casca, hamuri, variometru – care indica altitudinea si viteza - si GPS incape intr-un rucsac purtat in spate si nu depaseste greutatea de douazeci de kilograme.
A urmat apoi un curs special pe durata a sase week-end-uri, dupa care a putut zbura singura si a primit certificatul pentru first level. Cativa ani mai tarziu a mai urmat un curs special in Elvetia, unde a putut invata cum sa evite sau sa rezolve eventualele situatii periculoase.
De atunci, Petra Votisky petrece cel putin doua week-end-uri la munte in fiecare luna si practica parapanta din martie pana in octombrie, cand conditiile de clima nu ii mai permit acest lucru.
In ceea ce priveste destinatiile sale preferate pentru practicarea acestui sport, ea declara ca muntii din Romania reprezinta o locatie perfecta, asa ca, de cele mai multe ori, merge la Brasov sau la Miercurea Ciuc.
In acelasi timp, marturiseste ca ii place sa descopere noi destinatii care ii ofera mereu senzatii unice si experiente inedite. Asadar, a organizat exursii active si in Monte Carlo, in Italia, mai ales in statiunile Castelluccio si Bassano, dar si Ölüdeniz din Turcia.
Cunoscatoare a acestui sport, Petra Votisky considera ca echipamentul de baza pentru parapanta ajunge la un pret care variaza intre 800 si 1.000 de euro pentru un incepator, la care se adauga costurile excursiei si plata telegondolei sau a telescaunului.
“Pentru mine investitia depaseste insa aceasta suma deoarece, dupa ani buni de parapanta, e normal sa-ti doresti echipament mai performant, asa ca gasesc in fiecare an un motiv pentru a cumpara ceva nou. Asadar, cheltuiesc chiar si o mie de euro pe echipament in fiecare an, la care se mai adauga cateva mii de euro pentru calatorii”, declara Petra Votisky.
De asemenea, Petra Votisky considera ca, practicand acest sport inveti cum sa-ti identifici limitele si sa realizezi ca poti sa-ti imbunatatesti mereu performantele, dar si sa constientizezi cand ceva te depaseste.
“Parapanta te ajuta sa te cunosti mai bine pe tine insuti intrucat te pune fata in fata cu limitele si slabiciunile tale. De asemenea, iti permite sa-ti analizezi reactiile in situatii extreme, similare cu cele care pot sa apara in viata de zi cu zi”, adauga Petra Votisky.
La toate acestea se adauga perseverenta, simtul responsabilitatii pentru tine si pentru ceilalti.
