Premisele dezvoltarii fondurilor mutuale
Piata fondurilor mutuale din tara noastra se afla inca la nivel incipient, dar cu potential si perspective de dezvoltare. “La nivelul la care suntem noi acum erau si aceste tari in 2001-2003. Aceasta piata ar trebui sa se dezvolte foarte mult. Vad un potential mare de crestere, al cresterii activelor financiare si mai multi oameni care se vor indrepta spre piata fondurilor mutuale”, ne-a explicat Mihail Ion.
Perspectivele de dezvoltare ale fondurilor mutuale in Romania se bazeaza pe aparitia unor factori care au generat o crestere in Europa Centrala si de Est si care, odata prezenti si in tara noastra, vor participa la cresterea acestei industrii.
“In primul rand, consolidarea stabilitatii macroeconomice si reducerea inflatiei va contribui la dezvoltarea fondurilor in tara noastra. Chiar daca acum dobanda este intr-o usoara crestere, in cativa ani se va vedea si un trend descendent”, ne-a explicat Ion.
In plus, “dezvoltarea sectorului institutional (fonduri de pensii, de asigurari) – creditori structurali ai economiei- care vor cauta alternative de plasament, vor contribui la cresterea pietei fondurilor mutuale”, ne-a mai spus acesta.
Un alt factor important tine de imbunatatirea semnificativa a legislatiei in ultimii cativa ani, aliniata la relgementarile legislative europene. “Modul in care investitorii sunt protejati in legislatia actuala si de toate verigile care concura la lansarea unui astfel de produs, arata clar ca falimentul unui fond mutual nu este posibil. Sigur ca se poate ca valoarea unui fond mutual sa scada conform evolutiei pietei, dar posibilitatea unor fraude sau pierderi majore este exclusa”, crede Mihail Ion.
Aceasta a explicat ca exista o serie de norme de diferentiere a riscului foarte clare, fiind bine definite institutia Depozitarului – o terta parte care vine si certifica contextual valorificarii activlui net, dar si auditorii financiari, care verifica situatia financiara a fondului.
“Totusi trebuie sa contribuim la cresterea culturii, sa se implementeze un comportament investitional si o durata mare de investitii, pentru ca nu sunt recomandate investitiile pe termen scurt”, a conchis directorul RBZ.
Componenta umana factor decisiv
Schimbarea mentalitatii si a conceptiilor negativiste despre fondurile de investiii pe care oamenii si le-au creat dupa povestile triste din trecut este un alt factor important in crearea unei piete stabile a fondurilor mutuale.“Imbogatirea culturii financiar-bancare va adduce oamenii aproape de piata de capital si de industria fondurilor mutuale. Acestia vor intelege mai bine mecanismele si vor lasa in urma temerile legate de povestile triste din trecut legate de fondurile de investitii. Cred ca aceasta mentalitate se va schimba. In primul rand, patrunderea bancilor pe piata fondurilor mutuale va aduce un import de credibilitate la acest nivel si oamenii vor avea inceredre sa investeasca in fonduri administrate de grupuri financiare mari. Efectul va fi de contagiune la nivelul industrii”, crede Mihail Ion.
Tot de componenta umana tine si cresterea veniturilor populatiei, care va genera satisfacerea nevoilor de uz indelungat si indreptarea oamenilor spre alternative de economisisre si investitie.”Din 2002 s-a observat o crestere puternica a creditului, a imprumuturilor. Astfel, dupa satisfacerea nevoilor de consum, bunuri de folosinta indelungata (casa, masina), romanii vor incepe sa economiseasca si o parte vor alege plasarea banilor in diverse instrumente”, a mai spus presedintele Raiffeisen Asset Management.
Acest lucru va determina cresterea ponderii fondurilor mutuale in veniturile unei familii, care in acest moment este foarte mica in Romania, spre deosebire de alte state.
Mihail Ion ne-a mai explicat ca un alt factor care a franat dezvoltarea industriei fondurilor deschise este dimensiunea pietei de capital.
“Universul investitional nu este foarte mare, dar este in crestere. Numarul fondurilor mutuale este acum mai mult decat dublu fata de acum doi ani, apar mai multe instrumente disponibile. In consecinta, sunt convins ca lucrurile acestea, pe masura ce vor fi intelese, vor contribui la cresterea acestei piete”, a incheiat acesta.
De ce sa investitim in fonduri mutuale?
Un fond mutual este un instrument de investitie colectiv din care un numar mare de investitori individuali detin cate o parte relativ mica si limitata prin lege si care investeste in diverse instrumente ale pietelor financiar-bancare si de capital urmarind realizarea obiectivului financiar al fondului. Cu alte cuvinte, fondul mutual strange bani de la multe persoane si ii investeste in actiuni pentru a creste valoarea unitatii de fond sau pentru a asigura venituri regulate si cu risc mic pentru investitori.Fondurile mutuale se adreseaza unui segment foarte important din pietele financiare dezvoltate – investitorii care nu au timp sa urmareasca evolutia pietei de capital, sau nu au expertiza, sau nici una, nici alta.
“Este destul de confortabil pentru oricine sa delege decizia de investitie catre o societate de administrare, cu personal specializat, care cumuleaza resursele unor investitori mai mici sau mai mari si fac plasamente pe piata de capital cu expertiza, in conditii de eficienta si cu costuri mai mici”, ne-a mai explicat Ion.
Din nefericire, romanii nu sunt inca foarte atrasi de aceasta industrie, mai ales ca inca predomina incertitudinea si teama generate de falimentele istorice ale unor astfel de fonduri.
“Trebuie sa formam piata. Romanii trebuie sa inteleaga ca fondurile au niste prospecte de emisiune si creeaza niste linii directoare pentru investitiile care vor fi facute si care vor fi din ce in ce mai specifice. Astfel, cand investesti in fonduri mutuale, ar trebui sa stii la ce sa te astepti”, a incheiat reprezentantul fondului de investitii a grupului Raiffeisen in Romania.
Alternative ale fondurilor mutuale
In Romania, majoritatea fondurilor mutuale nu investesc toti banii in actiuni, preferand sa pastreze o parte din bani cash, in depozite bancare.“In general, pe pietele dezvotate fondurile de actiuni investesc toti banii in actiuni, ponderea cash-ului fiind foarte mica, undeva la 2% sau chiar mai putin. In Romania, tinand seama de lichiditatea mai redusa de pe piata de capital, fondurile tin o parte mai insemnata in cash, poate chiar peste 20%. O alta explicatie ar fi faptul ca investitorii din Romania nu au un apetit la risc foarte ridicat, iar riscul fondurilor de actiuni se reduce pe seama detinerilor de instrumente cu venit fix”, ne-a explicat Ion.
Acesta ne-a mai spus ca si in pietele dezvoltate ponderea cash-ului nu creste pe corectiile bursiere decat foarte putin (6% e o detinere mare de cash), pentru ca investitorii in fonduri cunosc riscurile la care se expun si plaseaza in fonduri pe termen lung, depasind asadar perioadele de corectii.
Cum investesc fondurile de actiuni?
Selectia actiunilor in care investesc fondurile se bazeaza pe aceleasi criterii fundamentale si de lichiditate.”. Doar actiunile care indeplinesc anumite cerinte de lichiditate sunt incluse in universul nostru investitional. Apoi in functie de analiza fundamentala identificam potentialul de crestere al companiilor”, a explicat, pentru Wall-Street, Mihail Ion.Fondurile isi determina structura portofoliului pornind de la structura indicelui bursier, fata de care creste ponderea companiilor care au un potential de crestere mai mare si scade ponderea companiilor care au potential de crestere mai mic.
“Toate astea se calibreaza avand in vedere si limitele de diversificare aplicabile fondurilor de investitii , care limiteaza expunerea pe un emitent (cerinte legale, regulament CNVM)”, ne-a mai spus acesta.
Fonduri mutuale de actiuni si fonduri mutuale de obligatiuni
Diferenta principala dintre aceste doua tipuri de fonduri, dincolo de instrumentele financiare, este aceea ca fondurile de actiuni au profil de risc si randament ridicat si necesita o perioada de detinere lunga, in timp ce acelea de obligatiuni au toate aceste coordonate pe termen mediu.“Actiunile aduc pe termen lung randamente superioare instrumentelor purtatoare de dobanda, insa comporta si riscul scaderilor mai puternice decat in cazul obligatiunilor. Remunerarea provine din variatia cursului bursier si din dividendele platite de companii, care depind de rezultatele financiare ale emitentilor inregistrate dupa plata dobanzilor si a celorlalte obligatii ale companiilor”, ne-a spus Mihail Ion.
In schimb, remunerarea fondurilor mutuale de obligatiuni provine din variatia cursului bursier si din dobanzile platite de companiile emitente, care nu depind de rezultatele financiare ale emitentilor. “Pierderile pot exista in cazul in care pretul obligatiunilor scade (daca o obligatiune plateste dobanda fixa iar dobanzile pietei cresc), sau atunci cand emitentul obligatiunii intra in incapacitate de plata si nu poate plati dobanzile sau rambursa principalul”, ne-a mai spus acesta.
Presedintele Raiffeisen ne-a declarat ca in Romania universul obligatiunilor e foarte restrans, exista foarte putine obligatiuni corporative, cateva emisiuni de obligatiuni municipale dar de valori mici si care nu au piata secundara. “Singurele volume disponibile sunt pe titluri de stat, de cand Ministerul Finantelor a reinceput sa emita”, a incheiat Ion.
Cum au reactionat fondurile la scaderile din acest an
Corectiile prelungite pe Bursa de Valori Bucuresti au determinat investitorii sa se refugieze in fondurile mutuale cu plasamente in obligatiuni, care au atras in martie 15,3 milioane lei si si-au sporit activele cu aproape 10%, potrivit datelor publicate de UNOPC la inceputul lunii aprilie. Activele nete ale fondurilor deschise de investitii au scazut in martie cu 5,3%, la 820 milioane lei (220 milioane euro), si au consemnat o devalorizare de 14% de la inceputul anului, arata Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv.
La sfarsitul lunii februarie, activele fondurilor mutuale se ridicau la 866 milioane lei (234,05 milioane euro).
Fondurile de actiuni, cu cea mai mare expunere pe piata bursiera, au inregistrat in martie o scadere considerabila a activelor nete - cu 11,6% - pana la 297 milioane lei. De la inceputul anului, fondurile de actiuni au scazut in medie cu 25,6%, la fel de mult ca indicele general al Bursei, BET, care a pierdut 25,25%.
Fondurile de actiuni nu mai detineau suprematia privind cota de piata pe ansamblul fondurilor deschise, avand o pondere de 36,2%, la finalul lunii martie. Ele au fost devansate de fondurile diversificate, care au ajuns la o cota de 36,6% din piata totala a industriei fondurilor deschise si a caror active au scazut intr-un ritm mai lent in martie - cu 5,6% - pana la 300 milioane lei.
In clasamentul institutiilor care administreaza cele mai mari active din industria fondurilor mutuale, la finalul lunii martie, BCR Asset Management si-a consolidat prima pozitie, cu active in crestere la 163,8 milioane lei si o cota de piata de 20%, urmat de BT Asset Management, cu active de 117,9 milioane lei - 14,4% din piata. Raiffeisen Asset Management, cu active de 111,5 milioane lei, avea o cota de piata de 13,6%.
In clasament au urmat EFG Mutual Funds Management, cu 105,6 milioane lei (12,9% cota de piata), SG Asset Management-BRD - cu 85,6 milioane lei (10,4%) si Globinvest - cu 49,7 milioane lei (6,1%).
In partea a doua a clasamentului, pe locul al saptelea a urcat administratorul Pioneer Asset Management, cu active de 44,9 milioane lei (o cota de 5,5% din piata), dupa ce a devansat Certinvest - care mai avea active de 37,2 milioane lei (4,5%) - si KD Investments Romania - cu 37,1 milioane lei (4,5%).
Raiffeisen Asset Management fonduri si pierderi
Raiffeisen administreaza patru fonduri diferite, care au obiective diversificate, se adreseaza unor tipuri diferite de clienti, si, evident, au avut randamente separate.Raiffeisen Confort este un produs ce urmareste protectia capitalului la 2 ani de la lansare (rascumpararea cel putin a sumelor investite), iar in interiorul perioadei de 2 ani pierderile sunt limitate la maxim 10%. “Intr-un scenariu favorabil al pietei de actiuni fondul capitalizeaza o parte din cresterea pietei. Fondul a pierdut aproximativ 5% de la inceputul anului, deci sta foarte bine si isi indeplineste obiectivele investitionale”, ne-a explicat Mihai Ion, presedinte si director general al RAM.
Raiffeisen Benefit este un fond diversificat, are o structura tinta de 40% actiuni, pe piata interna si externa. “Avem o scadere de aprox 8.5% de la inceputul anului si o pierdere de 2.8% in ultimul an, numarandu-se printre cele mai performante fonduri diversificate din Romania”, a mai spus acesta.
Raiffeisen Prosper este un fond de actiuni, are o structura tinta de 80% actiuni, pe piata interna si externa. “Avem o scadere de aprox 17.5% de la inceputul anului si de 8% in ultimul an (aprilie 07- aprilie 08), fiind cel mai performant fond de actiuni din Romania dupa performanta din ultimul an. Bursa de la noi a scazut cu peste 30% de la inceputul anului si cu aproximativ 20% in ultimul an, apr 07-apr 08”, ne-a declarat Ion.
Acesta ne-a mai spus ca performantele mentionate au fost obtinute ca urmare a unei expuneri mai reduse pe piata romaneasca si orientand o parte din bani pe piete straine care au performat mai bine. “De asemenea, pe piata interna am redus putin ponderea actiunilor si ne-am orientat catre actiuni emise de companii cu situatie financiara solida si lichiditate ridicata”, a conchis directorul fondurilor Raiffeisen.
Raiffeisen Romania Actiuni, lansat relativ recent, avand o structura tinta de 100% actiuni romanesti a scazut in linie cu BVB. “Este fondul cel mai riscant din piata si va perfroma foarte bine cand piata va reveni pe crestere. De exemplu, in decembrie 2007 a crescut cu 12%, pe fondul cresterii cotatiilor bursiere de pe final de an”, a incheiat Mihail Ion.
