Convocat in fata Parlamentului, premierul Mihai Tudose a declarat ca “de fiecare data cand PSD a fost la guvernare, a adus bunastare si o economie solida".

“Cresterea economica de 5,8%, cea mai mare din Uniunea Europeana, cred ca nu o contesta nimeni. (…) Cresterea economica anuntata si asumata in proiectia de buget pe acest an a fost de 5,2%. Ne cerem scuze ca o vom depasi si va fi o crestere economica mai mare”, a afirmat Tudose in fata Parlamentului.

Ce s-a intamplat cu sloganul "nu vom adopta nicio taxa in plus"?

Premierul nu a amintit, insa, de sloganul “nu vom adopta nicio taxa in plus pentru romani si nu vom modifica nicio procedura de impozitare care sa produca deservicii unor companii cinstite” (autor Liviu Dragnea), care tocmai a fost infirmat total odata cu majorarea accizei la carburanti si adoptarea sistemului de plata defalcata a TVA. Asta dupa ce, la doar o luna de la preluarea puterii, PSD a decis eliminarea plafonului pentru contributiile sociale, stabilit anterior la cinci salarii medii brute pe economie (ceea ce presupune contributii mai mari pentru cei cu venituri ridicate).

Dar sa ne amintim, concret, ce masuri economice a promis guvernarea PDS-ALDE, pe care le-a respectat, ce restante are, dar mai ales ce propuneri au aparut intre timp, fara legatura cu primisiunile initiale, si cu ce efecte pentru populatie si firme.

In prima faza, coalitia a promis Legea salarizarii bugetare, cu aplicabilitate de la 1 iulie 2017, si, cum spuneau la vremea respectiva majoritatea observatorilor, a sacrificat totul pentru acest obiectiv. In final, Legea, care ar fi trebuit sa aduca bugetarilor cresteri salariale de 20% de la 1 iulie 2017, inca 20% de la 1 iulie 2018 si 8% de la jumatatea lui 2019, a fost adoptata de Parlament, insa aplicarea ei a fost amanata pentru 1 ianuarie 2018. Si nici de atunci, se pare, majorarile nu vor fi asa cum au fost promise, din cauza intentiei de a muta contributiile sociale de la angajator la angajat, in totalitate. Spre exemplu, in educatie, s-a ajuns la concluzia ca majorarile salariale de la 1 ianuarie 2018 nu vor fi de 20% ci de aproximativ 3%.

In plus, bugetarii ar fi trebuit sa primeasca, inca din primul semestru al acestui an, tichete de vacanta. Masura s-a amanat pentru semestrul doi din 2017 (pentru institutiile care au cuprinsa in buget suma necesara) si pentru 2018 in celelalte cazuri.

Legea preventiei, printre promisiunile uitate!

Alte promisiuni complet neonorate sunt TVA zero pentru vanzarea de locuinte, publicitate si pentru inputuri in agricultura (care ar fi trebui sa intre in vigoare la 1 martie 2017), Legea preventiei (promisa pentru trimestrul unu din 2017) a trecut de Guvern, dar s-a blocat in Parlament, si adoptarea Codului Economic (ce ar fi trebuit sa cuprinda intreaga legislatie din domeniul economic si sa reduca numarul de taxe la 50 – 10 pentru populatie si 40 pentru firme), care ar fi trebuit sa apara la 1 iulie 2017.

Programul Start-up Nation a fost demarat cu intarziere, in aceasta vara, proiectele sunt inca in faza de evaluare, iar la finalul acestei luni ar trebui sa se semneze contractele de finnatare si sa demareze platile. Insa, bugetul pentru program nu a fost cuprins, initial, in bugetul de stat, ci ar fi trebuit aprobat la rectificarea bugetara, care inca nu a avut loc.

In schimb, Guvernul s-a tinut de promisiune in privinta majorarii salariului minim brut la 1.450 de lei de la 1 februarie 2017, masura care, insa, afecteaza semnificativ mediul de afaceri, dar aduce mai multi bani la bugetul de stat, prin impozitul pe salarii si contributii sociale.

Salariul minim brut urmeaza sa creasca la 1.550 lei in 2018 (desi in programul Guvernului Tudose se avansase o majorare mult mai agresiva, dar s-a revenit ulterior), la 1.650 lei in 2019 si 1.750 lei in 2020. In schimb, din 2018, Guvernul vrea sa scada contributiile sociale de la 39,5% (angajat plus angajator) la 35%, dar sa le mute complet la angajat. In cazul in care salariul brut ramane neschimbat, insa, salariul net al angajatului va scadea in urma acestei masuri.

Si infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI), programata pentru semestrul II din 2017 (cel tarziu) poate fi considerata in grafic, avand in vedere ca Legea de infiintare tocmai a fost pusa in dezbatere publica. Fondul este, insa, controversat prin prisma faptului ca va fi administrat de stat, prin intermediul unor reprezentanti numiti pe baza unor criterii netransparente, iar un aventual esec ar afecta extrem de grav stabilitatea financiara a tarii.

Taxa de solidaritate si impozitul pe cifra de afaceri, discutate si uitate

Guvernul Tudose (investit la finalul lunii iunie 2017, dupa ce coalitia PSD-ALDE si-a destituit propriul Guvern) a venit cu o serie de noutati in program. Printre cele mai mediatizate se numara propunerea de modificare a taxariii companiilor de la impozitarea profitului la impozitarea cifrei de afaceri, cu scopul declarat de a contracara optimizarile fiscale practicate de marile companii.

Masura a fost trecuta, insa, la capitolul “discutate si uitate” dupa o vizita a premierului Mihai Tudose la Bruxelles.

In aceeasi categorie a intrat si taxa de solidaritate care, dupa ce a tinut ocupata ceva vreme opinia publica interesata, a fost si ea stearsa din intentiile Executivului.

Tot aici putem incadra si ruda mult mai celebra, prin amploarea dezbaterilor iscate, si anume impozitul pe gospodarie. 35.000 de consultanti fiscali platiti cu cate 10.000 de lei pe luna, 7 milioane de gospodarii afectate, declaratii de venit de nenumarate pagini, deduceri fiscale multiple, dar pe baza de documente, diverse praguri de impozitare, pe scurt - haos fiscal si administrativ! Cu asta ne-am ocupat o buna perioada de timp pana cand, aceeasi coalitie de guvernare a stins subiectul prin plasarea lui la Ministerul Finantelor Publice pentru un studiu de impact...care nu a mai aparut niciodata.

Dar taxele nu au intarziat sa apara...

Au aparut, insa, alte surprize la Ministerul Finantelor, si anume un proiect legislativ care presupune taxarea angajatilor part-time sau pe baza de norma cu contributii sociale la nivelul salariului minim pe economie, daca venitul acestora se afla sub acest nivel. Actul normativ a fost si adoptat si produce efecte (asadar taxe suplimentare).

Aprobata a fost si plata defalcata a TVA, sistem obligatoriu de la 1 ianuarie 2018, care, spun expertii in domeniu, va duce la blocarea economiei, pentru ca va afecta contribuabilii onesti in timp ce evazionistii isi vor continua nestingheriti afacerile.

De asemenea, Guvernul a decis recent majorarea accizelor la carburanti (dupa ce la 1 ianuarie 2017 a fost eliminata supraacciza introdusa in 2014 de Guvernul Ponta), care presupune cresterea cu cel putin 16 bani pe litru a preturilor la toate sortimentele de carburanti in doua transe (de la 15 septembrie si de la 1 octombrie 2017) – in total cate 32 de bani pe litru.

Tema referitoare la Pilonul II de pensii, de la nationalizare pana la diminuarea contribitiilor la 1% sau 2,5% sau...trei variante de lucru, este, in acest moment pasata la Ministerul Finantelor Publice, dupa mai multe runde de declaratii politice.

In aceeasi categorie putem incadra atacul premierului Tudose si al ministrului Finantelor, Ionut Misa, la adresa bancilor comerciale, pe motiv ca nu platesc impozit pe profit. Aceste atacuri, sustin anumiti economisti, ar trebui, insa, sa justifice introducerea unei taxe pe activele bancare si nu numai.

Pentru 2018, Guvernul inca isi mentine promisiunea de eliminare a impozitului pe dividende si pe cea de reducere a impozitului pe venit de la 16% la 10%, insa nu mai spune nimic de intentia initiala de eliminare a impozitului pe venit pentru sumele mai mici de 2.000 de lei.

In privinta indicatorilor macroeconomici, Guvernul promite o crestere economica de 5,5% in urmatorii patru ani (anul acesta ar putea fi indeplinita) si incadrarea intr-un deficit bugetar sub 3% din PIB (putin probabil, spun majoritatea analistilor si chiar si institutiile financiare internationale, avand in vedere executia bugetara extrem de slaba la 7 luni, cu venituri mult sub cele programate si cheltuieli in crestere).

In paralel cu toate aceste promisiuni, intoxicari sau masuri concrete, pe tot parcursul acestor luni a planat in spatiul public teama modificarii legilor privind justitia, "noaptea ca hotii", mai ales dupa adoptarea celebrei Ordonante 13, la finalul lunii ianuarie 2017.