Guvernul României discută despre eliminarea facilităților fiscale din sectoarele IT, construcții și agricultură și s-a vorbit despre un calendar care ar include datele 1 septembrie 2023 și 1 ianuarie 2024, în care sunt prevăzute renunțări la aceste scutiri. Cristian Erbașu, director general Construcții Erbașu și președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) atrage atenția că firmele din domeniu sunt „între ciocan și nicovală” și că renunțarea la aceste stimulente va accentua migrația forței de muncă și munca la negru.
„Orice rău pe care îl facem acum s-ar putea să nu mai poată fi îndreptat sau fie se va îndrepta foarte greu, fie nu va mai fi îndreptat niciodată. O măsura (n.red de eliminare a facilităților fiscale) care nu ține cont în niciun fel de predictiblitate, de suportabilitate și nu ține cont de consecințele viitoare. Firmele vor susține poate doar parțial această măsură, prin urmare diminuarea veniturilor va duce la plecarea unor muncitori de pe șantiere care oricum nu sunt suficienți. Sunt foarte greu de găsit pentru a satisface cerințele tuturor șantierelor din România, în acest moment, asta ca să nu mai vorbim de cele care vor veni”, a declarat Cristian Erbașu.
Angajații din construcții, beneficiază de facilitățile fiscale până în 2028 (conform reglementărilor din PNRR), ce constau în scutirea de impozit pe venit, de la plata contribuției sociale de sănătate și reducerea contribuțiilor la pensii. La acestea s-a adăugat și un salariu minim brut este de 4.000 lei pe lună. Introducerea acestor fiscale în construcții a avut un impact considerabil în piața muncii și asta pentru că a dus la o stabilizare în ceea ce privește recrutările, mai mare comparativ cu perioada anterioară implementării legii. Măsura a fost introdusă de Guvernul PSD, în 2018, prin Ordonanța 114/2018.
Citeste si:
Cele mai mari temeri ale firmelor din domeniul construcțiilor sunt fie că startul unor proiecte este întârziat de lipsa de personal și de scumpirea materialelor, fie unele nu mai pot fi duse la capăt în timpul stabilit inițial. O posibilă eliminare a facilităților fiscale pentru angajații din acest sector ar însemna un nou ghimpe în coastă pentru angajatori, care fie nu își vor permite creșterea salariilor, fie o vor face, însă direct proporțional va exista și o majorare a costurilor cu materialele de construcții.
„În cele din urmă chiar statul va avea de suferit pentru că va avea de încasat mult mai puțîn decât acum. Poate în primele 2-3 luni va încasa mai mult, însă la anul pe vremea asta va încasa mai puțîn decât acum. Cel mai grav efect va fi acela că șantierele se vor restrânge că dimensiune, progresul lor se va diminua dramatic, iar PIB-ul creat din sectorul construcțiilor va fi diminuat sau menținut la un nivel mult mai scăzut decât ar trebui. Noi acum suntem undeva la 8% din PIB, dar am fi putut fi, având în vedere bugetele din PNRR și din alte resurse să fim la 12%. Așa e normal într-o țara în plină dezvoltare cum e România”, a completat Cristian Erbașu.
Citeste si:
România se va lupta mai mult cu munca la negru, după renunțarea la facilitățile fiscale din construcții
Mai mult o altă problemă majoră care derivă din eliminarea facilităților fiscale este accentuarea fenomenului de muncă la negru și muncă la gri, într-o industrie în care deja se practică aceste tipuri de activități neloiale. Renunțarea la stimulentele fiscale ar putea crește și mai mult munca nefiscalizată practicată de companii pe care Cristian Erbașu le numește „firme de samsari”.
„Știm bine că în general, colectarea muncii e greoaie, firmele de construcții s-au luptat cu firmele de samsari, cum le spunem noi, care au o forță de muncă și o plătesc la negru. Și oamenii sunt tentați să meargă acolo pentru că vor un ban în plus și primesc fiindcă că acele companii le dau banii la zi și își permit pentru că nu plătesc impozite. ANAF-ul de cele mai multe ori nu reușește să îi anihileze, e foarte greu să te lupți cu acești oameni, ei nu au sedii, sunt niște persoane pe care nu le poți găsi. Iar efectul e că firmele de construcții serioase care lucrează corect 100% nu pot avea oameni buni și plătiți oficial și corect, unii dintre muncitori preferând să se ducă în aceas zonă neagră sau gri”, a mai adăugat președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
Citeste si:
Pentru munca la gri, amenzile pentru primirea salariului „în plic” sunt cuprinse între 8.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană pe care angajatorul o primește la muncă, cu un maximum de 100.000 de lei valoare cumulată. Pentru munca la negru, amenzile pot și mai usturătoare. Un angajator care nu încheie un contract individual de muncă sau nu îl înregistrează în Revisal, poate primi sancțiuni de până la 20.000 de lei pentru fiecare persoană care prestează muncă la negru.
Citeste si:
Vor fi proteste, probabil unul sau două, dar spre deosebire de cele din alte domenii, acestea se vor finaliza cu muncitori care nu vor mai veni la muncă fiindcă vor pleca în Vest. Oamenii, mai ales cei calificați, cei care au productivitate mare sunt ceruți și au această alternativă. Când ne vom da seama, va fi prea târziu și va fi mult mai greu.
Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții
Potrivit FPSC, un lucrator în construcții contribuie la PIB-ul României din sector, în medie, cu 70.000 de euro pe an. În România, în sectorul construcțiilor lucrează aproximativ 550.000 de muncitori străini, dintre care 100.000 activează în fabrici. Deficitul de personal din industrie se situează la circa 150.000 de oameni. Cristian Erbașu a mai transmis că până în 2030 va fi nevoie de 300.000 de oameni care să lucreze în construcții pentru ca proiectele să fie duse la bun sfârșit.
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
