Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor a declarat că ar putea rămâne la decizia angajatorului dacă acesta va mai acorda tichete de masă în forma cunoscută din prezent sau dacă va furniza angajaților echivalentul în bani al acestora. Decizia vine după ce Guvernul a publicat un set de măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, amplificat excesiv și nedorit în prima jumătate a anului.
„Am lăsat la latitudinea angajatorului să decidă dacă va da banii pe tichet, cum spunem noi, sau îi va da în numerar, va plăti oamenilor în numerar. Aceasta este decizia angajatorului cu privire la felul în care va da oamenilor indemnizaţia de hrană”.
70% dintre angajați primesc beneficii extrasalariale, tichetele de masă, asigurările medicale și bonusurile de performanță fiind cele mai oferite de angajatori. Începând cu 2023 s-a modificat plafonul neimpozabil pentru beneficii extrasalariale, prevăzută de ordonanța nr. 16/2022. Concret, suma beneficiilor suplimentare atribuite unui salariat nu trebuie să depășească plafonul de 33 % din salariul de bază al acestuia.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează că o serie de măsuri pentru finanțarea deficitului bugetar vor afecta în mod negativ bugetul de stat și vor încuraja economia subterană. Referitor la introducerea alternativei în bani la tichetele de masă, CONAF avertizează că această măsură nu este nici în avantajul statului, nici în avantajul angajatorilor sau salariaților. Într-o lume digitală, în care unele state iau în calcul eliminarea banilor fizici, la noi este propusă acordarea de bani ca alternativă la tichetele de masă, ceea ce va face imposibilă trasabilitatea cheltuirii sumelor alocate și ar încuraja utilizarea sumelor în alte scopuri decât cele pentru care sunt alocate.
Citeste si:
Acordarea de bani în locul tichetelor va duce la cheltuirea acestor sume fără asigurarea obiectivului pentru care au fost acordate, banii pentru masă vor putea fi astfel folosiți pentru orice alt tip de cheltuială, inclusiv nefiscalizată, încurajând economia subterană. Cardurile de masă sunt acordate angajaților pentru a mânca la prânz, iar prin această modificare se va schimba substanțial destinația acestor bani, transformându-i în lichidități care vor ajunge în alte zone ale economiei, cum ar fi jocurile de noroc.
„Chiar dacă propunerea este prezentată ca fiind alternativă, angajatorul putând alege între tichetele de masă și acordarea sumei în bani, considerăm că cea mai bună soluție pe care Guvernul poate să o adopte este să păstreze tichetele de masă pe carduri restricționate pentru a se asigura astfel că măsurile pe care le adoptă vor descuraja utilizarea numerarului, vor susține digitalizarea și vor contribui la reducerea economiei subterane. Efectul unei astfel de măsuri ar fi resimțit de fiecare dintre noi, inclusiv de cei care vom alege să acordăm în continuare tichete de masă, pentru că va afecta în mod negativ bugetul de stat. Tichetele de masă nu sunt un moft, acestea reprezintă o modalitate de protecție a angajaților, care trebuie să mănânce la prânz, tichetele de masă sunt o formă de grijă față de românii care prin acest instrument mănâncă cel puțin o masă pe zi”, a explicat Cristina Chiriac, doctor în economie, președinte CONAF.
Citeste si:
În România există peste un milion de angajați care câștigă salariul minim. Pentru ei, orice sumă în plus reținută din salariu va avea un impact considerabil. Trecem printr-o perioadă cu inflație persistentă, iar puterea de cumpărare a angajaților scade de la o lună la alta. Astfel, tăierea unei facilități fiscale în cazul tichetelor de masă și al voucherelor de vacanță, respectiv aplicarea CASS – 10%, va avea un impact negativ asupra tuturor jucătorilor din economie. Dacă ar fi aprobate, măsurile ar duce la scăderea puterii de cumpărare și a venitului net total.
Din cauza presiunii inflaționiste, bugetele companiilor nu vor mai permite o alocare suplimentară pentru cheltuielile cu beneficiile extra-salariale sau pentru creșteri salariale care să compenseze această taxă.
Citeste si:
România este deja țara din Uniunea Europeană cu cele mai mari taxe pe muncă, iar creșterea acestora nu va face decât să conducă la scăderea puterii de cumpărare a angajaților români. Traversăm o perioadă în care este necesară creșterea venitului net total, din cauza inflației. Scăderea venitului are și alte efecte indirecte, precum imposibilitatea de a mai plăti rate bancare, de a achiziționa produse alimentare de mai bună calitate, de a asigura un trai decent.
Pentru ca România să devină o țară competitivă, în primul rând trebuie să aibă o forță de muncă sănătoasă și productivă, iar statul este cel care sprijină și ghidează angajatorii cu privire la politicile de resurse umane care pot ajuta angajații: să mănânce la prânz, să facă sport, să meargă la controale medicale etc. Dacă se renunță la toate aceste măsuri și se acordă doar bani, într-un final oamenii vor economisi sumele respective sau le vor folosi cum vedem des, din păcate, la jocuri de noroc și altele.
Citeste si:
Sursa foto: Edenred
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
