1. Scandalul dezinfectantilor diluati de la Hexi Pharma
Ancheta in cazul Hexi Pharma a inceput in primavara, iar procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie fac cercetari pentru infractiunea de "participatie improprie la infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor". Procurorii au stabilit ca firma Hexi Pharma a produs un prejudiciu de aproximativ 51 de milioane de lei, prin vanzarea in 152 de spitale de produse biocide neconforme, incepand din 2014.
Dosarul Hexi Pharma va fi finalizat la sfarsitul acestui an sau in primele zile ale anului viitor, a declarat procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar.
Potrivit unor surse judiciare, rezultatul analizelor facute la un laborator din Cehia pe produsele Hexi Pharma arata ca dezinfectantii erau diluati. Initial, produsele Hexi Pharma au fost testate la Institutul de Cercetare Cantacuzino, concluzia fiind ca "aproape in totalitate produsele sunt corespunzatoare din perspectiva eficacitatii”, conform News.ro
Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, in varsta de 41 de ani, a murit in 22 mai, dupa ce a intrat cu masina intr-un copac, pe un drum judetean, intre localitatile Corbeanca si Buftea.
Directorul Hexi Pharma, Flori Dinu, este acuzata de procurorii PICCJ de 128 de infractiuni de inselaciune si de participare improprie la zadarnicirea combaterii bolilor. Procurorii PICCJ sustin ca Flori Dinu, in calitate de director general al Hexi Pharma, avand atributii in special pe partea de vanzari desfasurata de societate, la instigarea lui Dan Alexandru Condrea si cunoscand ca produsele comercializate nu respecta specificatiile din etichete, a coordonat intreg personalul care a promovat produsele si a intermediat activitatea de negociere si incheiere de contracte de furnizare, inducand in eroare reprezentantii unitatilor medicale care au achizitionat produsele".
In 12 mai, Ministerul Sanatatii a recomandat suspendarea folosirii produselor Hexi Pharma, orice utilizare dupa aceasta data fiind facuta pe raspunderea managementului spitalelor.
Ministerul Sanatatii a facut publice atunci rezultatele ultimelor teste de concentratie efectuate in cazul produselor Hexi Pharma, potrivit carora substantele active au fost diluate si de 4.200 de ori fata de valoarea declarata. Produsele testate au fost prelevate din unitati sanitare din judetele Mures, Calarasi si Brasov, iar analizele au fost efectuate in cadrul laboratorului ICECHIM.
Sursa foto: agerpresfoto
2. Managerul Florin Secureanu, arestat pentru sustragerea banilor din casieria spitalului Malaxa
Florin Secureanu a fost demis, in 29 noiembrie, din functia de manager al Spitalului Malaxa de primarul Capitalei, dupa ce Gazeta Sporturilor a relatat ca acesta scoate bani din bugetul unitatii medicale in baza unor facturi fictive emise catre o firma din Iasi care este dizolvata din vara anului trecut, decontand inclusiv inmormantari ale rudelor unor cunostinte din Primarie.
Procurorii sustin ca in perioada mai 2009 - noiembrie 2016, Florin Secureanu a conceput si a pus in aplicare o schema prin care sustragea aproape zilnic sume de bani din casieria spitalului.
"Din probele administrate a rezultat ca s-au emis facturi pentru un numar de 1.075 zile, ceea ce inseamna ca suspectul si-a insusit, in 1.075 de zile, sume de bani din patrimoniul spitalului. Suma totala delapidata este evaluata la 1.944.594 lei, ceea ce reprezinta si prejudiciul cauzat spitalului clinic Nicolae Malaxa", se arata in ordonanta procurorilor.
Managerul Secureanu i-a cumparat iubitei sale, alintata "Vrabi", bijuterii in valoare de 9.000 de euro achitate in baza unui contract pentru curatarea instrumentarului de la Sectia Ginecologie, a relatat Gazeta Sporturilor, care a prezentat si inregistrari audio din care reiese ca Secureanu, care conduce spitalul din mai 2007, ii injura si ameninta pe angajatii care sunt practic fortati sa tina o contabilitate dubla.
Pe lista de plati a Spitalului Malaxa sunt mai multe firme care s-au ocupat de imaginea managerului Florin Secureanu, Grupul de Arte SRL, cu sediul in Bucuresti, fiind una dintre acestea si incasand de la spital 46.714 de lei.
De asemenea, GSP a prezentat o factura de 3.144 de lei de la SC Megazone Concept SRL, un loc unde se organizeaza petreceri, achitata de SC Noventis. Factura reprezinta plata pentru petrecerea care a avut loc in 16 iunie 2016 pentru baiatul cel mic al managerului Secureanu. Noventis este unul dintre cei mai mari furnizori al spitalului, cu 12.136.000 de lei incasati de la Malaxa.
Jurnalistii au aratat ca in 2 aprilie Secureanu a adus la contabilitatea spitalului o factura in valoare de 14.313 lei de la magazinul Leroy Merlin, de unde a achizitionat pentru vila sa in constructie mai multe materiale, intre care caramida sticla, polistiren expandat, manusi de protectie.
Fostul manager al Spitalului Malaxa a platit din fondurile unitatii medicale si achizitionarea unul balon intragastric pentru o femeie pe care o numea "nepotica", dar si o interventie chirurgicala la clinica privata Monza pentru o matusa a iubitei sale, mai scrie Gazeta Sporturilor.
Spitalul Malaxa a cumparat si un pian la cererea managerului Florin Secureanu, pe care acesta l-a dus acasa.
Sursa foto: Shutterstock.com
3. Scandal in Spitalul "Marie Curie" din cauza medicului Gheorghe Burnei
Medicul Gheorghe Burnei a fost retinut pe 10 decembrie de procurorii Parchetului Tribunalului Bucuresti, care au cerut instantei arestarea preventiva a acestuia pentru 15 fapte de luare de mita. Tribunalul Bucuresti a respins, in 11 decembrie, arestarea preventiva a lui Burnei, medicul fiind plasat atunci in arest la domiciliu.
Curtea de Apel Bucuresti a inlocuit masura arestului la domiciliu cu controlul judiciar pentru medicul Gheorghe Burnei, dar i-a interzis sa profeseze la Spitalul “Marie Curie” si sa paraseasca tara, decizia fiind definitiva.
Anchetatorii au cerut arestarea preventiva a lui Burnei pentru ca medicul, “prin activitatea defectuoasa pe care o exercita, prezinta un pericol concret pentru starea de sanatate sau chiar pentru viata pacientilor sai minori”.
Procurorii Parchetului Tribunalului Bucuresti au aratat, in referatul cu propunerea de arestare preventiva, ca, in perioada 26 octombrie - 24 noiembrie, medicul Gheorghe Burnei a pretins si a primit de 15 ori mita de la parintii unor copii internati la Spitalul “Marie Curie”, pe care i-a operat sau doar i-a consultat. Mita pe care ar fi luat-o Gheorghe Burnei varia intre 50 de lei si 1.350 de euro.
Anchetatorii sustin ca Gheorghe Burnei ii obliga pe parintii copiilor operati de el sa cumpere proteze de la firma Argonmed, care in schimb ii platea vacantele cu familia in strainatate si deplasarile la congrese. Burnei folosea atat proteze omologate, cat si dispozitive medicale pe care le folosea in experimente pe copii, ce erau confectionate artizanal de cunostinte ale medicului de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii, potrivit procurorilor.
"In categoria experimentelor pe copii sunt incluse si interventiile chirurgicale efectuate cu oase de vita fierte sau cu filtre de tanc sau cu BVC”, au mai scris procurorii in referatul cu propunerea de arestare a medicului Gheorghe Burnei.
Potrivit procurorilor, Gheorghe Burnei preleva de la copiii pe care ii opera tesut osos si ligamente, fara a cere acordul parintilor, si le tinea in congelatorul unui frigider din unitatea sanitara, in care erau pastrate alimente si bauturi alcoolice. Tesuturile, desi au fost pastrate in conditii improprii si nu au fost verificate bacteriologic si viral, au fost transplantate altor copii, iar cele gasite la perchezitii urmau sa fie folosite la alte interventii chirurgicale.
Din datele existente pana in prezent in dosar, chirurgul ortoped Gheorghe Burnei ar fi facut experimente pe copii in peste 20 de cazuri, potrivit unor surse judiciare, conform News.ro.
Conform anchetatorilor, exista indicii ca Gheorghe Burnei ar fi savarsit infractiuni contra vietii si integritatii corporale sau sanatatii, in care victimele sunt minori aflati anterior intr-o stare de sanatate precara, “stare pe care inculpatul prin actiunile sale intentionate a agravat-o”.
“Avem in vedere numeroasele declaratii ale parintilor copiilor care au suferit interventii chirurgicale efectuate de Burnei Gheorghe, copii carora starea de sanatate li s-a inrautatit considerabil in urma interventiilor inculpatului. Au rezultat cazuri in care copii cu activitate fizica anterioara intalnirii cu Burnei Gheorghe specifica varstei au involuat pana la mobilitate sporadica, dificila si chiar pana la paralizie. Faptele savarsite de inculpatul Burnei Gheorghe impotriva interesului copiilor pusi in grija sa de catre parinti sunt cu atat mai grave cu cat este pozitia sa profesionala mai ridicata”, au aratat procurorii.
Procurorii Parchetului Tribunalului Bucuresti au primit zeci de noi plangeri de la parinti ai unor copii operati de medicul Gheorghe Burnei, unele dintre sesizari fiind facute la linia verde a Directiei Generale Anticoruptie, au declarat luni, pentru News.ro, surse judiciare.
Anchetatorii au audiat pana in prezent 20 de parinti ai caror copii au fost operati de chirurgul ortoped Gheorghe Burnei, dar si colegi ai medicului, potrivit acelorasi surse.
Mama unei fetite care suferea de scolioza si care a murit in timpul unei interventii chirurgicale la coloana sustine ca medicul Gheorghe Burnei i-ar fi spus ca fiica ei "oricum murea" si ca este tanara si ca poate avea un alt copil. Burnei anuntase deja presa ca va face o operatie in premiera, insa implantul pe care l-a utilizat nu era recomandat in cazul bolii asociate pe care o avea fetita, amiotrofie spinala, iar doctorul a bagat un surub in maduva spinarii, ceea ce ar fi distrus nervii spinali si ar fi dus la paralizie. Cauza decesului a fost insa embolia pulmonara, produsa dupa ce particule de grasime din zona operata s-au desprins si au ajuns in sange si apoi in plamani, scrie Casa Jurnalistului, care precizeaza ca in acest caz este deschis deja un dosar penal.
Raportul medico-legal vorbeste despre o operatie riscanta si inutila, raportul risc/beneficiu avand "o valoare semnificativ defavorabila pacientei”. Un doctor de la Marie Curie care cunoaste bine cazul a spus, insa, direct: „Andreea e un copil care a fost omorat din neglijenta”.
Un medic legist de la IML a fost si mai transant: "Operatia este, din toate punctele de vedere, extrema, agresiva, cu foarte multe riscuri. Beneficiul pentru pacient a fost din start zero taiat in patru”. Legistul a adaugat ca operatia nu a fost doar o „inutilate absoluta”, ci si gresita. Burnei a bagat un surub in maduva spinarii, ceea ce ar fi distrus nervii spinali si ar fi dus la paralizie.
Dupa moartea fetitei, Burnei a mai pus inca de doua ori implant Shilla. Surse medicale spun ca la al treilea pacient s-au gasit suruburi in tot corpul, scrie Casa Jurnalistului.
Sursa foto: Agerpres
4. Sectia de Arsi de la Floreasca folosita pentru tratamente antiaging
Fostul manager al Spitalului Floreasca, Radu Macovei, a fost pus sub acuzare de procurorii DNA, pentru abuz in serviciu in dosarul privind Sectia de mari arsi de la unitatea sanitara. Zece persoane au fost citate sa se prezinte marti la DNA pentru a fi puse sub acuzare in acest dosar, au declarat pentru News.ro surse judiciare.
In luna mai, Guvernul a sesizat procurorii in legatura cu intocmirea nereala a procesului-verbal de punere in functiune a barocamerei de la Sectia de Arsi a Spitalului Floreasca si pentru plata contravalorii acesteia catre furnizorul SC Gemedica SRL, precizand ca verificarile Corpului de Control al Ministerului Sanatatii confirma ca Sectia de Arsi de la Floreasca nu este inca pe deplin functionala.
Ministrul Sanatatii, Vlad Voiculescu, declara, in 27 octombrie, la conferinta "Criza sistemului medical romanesc. Accesul pacientilor la tratament" organizata de News.ro, ca nu crede ca barocamera de la Spitalul Floreasca va putea fi folosita pentru tratarea arsurilor grave. Voiculescu preciza ca aceasta este mai potrivita pentru tonifierea organismului, pentru tratamente antiaging, cel mult pentru tratarea arsurilor usoare.
"Grija noastra este sa o mutam de acolo, pentru ca avem nevoie de spatiul respectiv. Grija noastra este ca acea sectie sa functioneze in interesul pacientilor. Ce se intampla cu barocamera? Ne-ar placea sa fie folosita, intelegem ca poate fi folosita pentru alte scopuri, nu pentru pacientii cu arsuri grave, ne-ar placea ca spitalul sa-i gaseasca o utilizare la un moment dat. Daca ma intrebati pe mine, va raspund ca sunt usor sceptic. Barocamera este a spitalului, sper sa o poata folosi cumva. In rest este o chestiune care tine de o investigare a Parchetului", spunea atunci ministrul Sanatatii.
In replica, profesorul Ioan Lascar, seful Sectiei de Arsi de la Spitalul de Urgenta Floreasca, declara ca proiectul facut in anul 2000 prevedea ca barocamera era obligatorie intr-o sectie de mari arsi, dar intre timp acest echipament a devenit doar optional. El precizat ca, in urma cu 16 ani, barocamera era folosita in tratamentul arsilor, iar ulterior utilizarea a fost extinsa si pentru pacientii cu intoxicatii si in chirurgia estetica. Potrivit medicului, barocamera a fost luata cu avizul Ministerului Sanatatii.
Barocamera Sectiei de Arsi de la Spitalul Floreasca a costat 3,4 milioane de lei si a fost achitata in 10 zile de livrare, nefiind nici functionala, nici instalata, desi exista un proces-verbal de punere in functiune, potrivit Raportului Corpului de Control al Ministerului Sanatatii.
Furnizor este firma Gemedica SRL, despre care presa a relatat ca este detinuta de un apropiat al lui Sorin Oprescu, Catalin Galea, acestia avand impreuna Clinica Medicala "Academica".
Barocamera a fost furnizata in 3 decembrie 2013 si a fost achitata in 13 decembrie, raportul Corpului de control mentionand ca, aparent, sunt respectate prevederile legale conform carora plata trebuie facuta in baza unor documente, dar acestea sunt de fapt nereale, "barocamera nefiind pusa in functiune de furnizor" si ca, in consecinta, aceasta nu trebuia achitata.
Sursa foto: Shutterstock
5. Copiii bolnavi de sindromul hemolitic uremic
Din 29 ianuarie, au fost transferati la Spitalul "Marie Curie" din Bucuresti 18 copii, majoritatea din Arges, cu sindrom hemolitic uremic sau cu suspiciuni de SHU. Dintre acestia, trei fetite din Arges au murit in spital, pe 4, 15 si 16 februarie.
Cauza imbolnavirii copiilor din judetul Arges care au dezvoltat sindrom hemolitic-uremic este o tulpina de E.coli, a anuntat, in 25 februarie, ministrul Sanatatii. Cauza a fost identificata in urma anchetei facute de catre specialistii de la Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile, impreuna cu expertii romani.
Ulterior, au fost gasite tulpini de E.coli la branza produsa de Lactate Bradet, dar si la angajati ai fabricii insa oficialii au spus ca nu exista nicio legatura intre procesatorul de lapte si imbolnaviri.
Dr. Mihaela Balgradean a precizat ca 18 copii care au fost internati la Spitalul „Marie Curie” cu sindrom hemolitic uremic sunt bine, la niciunul neaparand lucruri noi in evolutie la care medicii care i-au ingrijit nu s-ar fi asteptat.
"Este foarte clar ca este evolutia obisnuita a bolii, in care parametrii functiei renale se intorc incet-incet spre normal, ca si celelalte elemente legate de toleranta digestiva si, in general, problemele pe care le pun acesti copii in timp”, a precizat Dr. Mihaela Balgradean. In cazul celor trei copii care au decedat la Spitalul "Marie Curie”, Balgradean a spus ca nu exista niciun dubiu ca acestia au avut sindrom hemolitic uremic.
"Asa arata si concluziile echipei de experti care a fost aici la noi si care prin definitia de caz in care a inclus acesti copii a consemnat un articol care este aparut in online inca din 17 martie, ca in aceasta definitie de caz intra inceputul bolii cu diaree, sindrom hemolitic uremic clinic si, in anumite conditii, faptul ca aceasta bacterie este identificata fie in coproculturi, fie in anlizele serice ale acestor copii. Deci ei au fost etichetati ca SHU, indiferent de ce apare in mass-media. Exista dovezi stiintifice in acest sens, pe care noi vom sti intotdeauna sa le sustinem. Cu parere de rau, si acesti copii au avut o forma severa la boala”, a explicat Balgradean.
Fostul ministru al Sanatatii, Patriciu Achimas Cadariu, care a mers la Spitalul "Marie Curie”, a declarat atunci ca, dupa aceste cazuri, concluzia este ca nu s-au respectat anumite legi, nu s-au facut raportari la timp, care au intarziat tratamentul acestor copii.
"Stim bine ca de la asta a inceput, acest lucru s-a repetat la un moment dat si masurile pe care le-am luat si le luam in continuare vizeaza tocmai respectarea acestor legi si modul in care putem sa imbunatatim legatura in comunicarea cu spitalele si intreg sistemul”, a spus Patriciu Achimas Cadariu.
Sursa foto: Shutterstock
6. Federatia Sanitas picheteaza Ministerul Sanatatii, in semn de protest
Aproximativ 100 de sindicalisti au pichetat din nou, la inceputul lunii decembrie, sediul Ministerului Sanatatii si au cerut demisia ministrului Sanatatii, nemultumiti ca reprezentantii ministerului nu au initiat negocierile pentru contractul colectiv de munca ce ar trebui sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2017.
Presedintele Sanitas, Leonard Barascu, a declarat ca in urma intalnirii cu reprezentantii ministerului nu s-a ajuns la nicio concluzie. Acesta a spus ca Federatia Sanitas va lua in calcul greva generala, daca va fi cazul.
Sindicalistii au pichetat sediul Ministerului Sanatatii si in zilele de 22 si 29 noiembrie.
Leonard Barascu, presedintele Sanitas, a sustinut ca sindicalistii nu vor sa negocieze salarii, ci alte probleme, precum concediile de odihna si materialele pentru spitale.
"Domnul ministru spunea, intr-adevar, ca in Legea 62 exista un articol bagat tot de acesti destepti de dupa 2010, in care se spune ca, daca nu ai un buget votat, nu poti sa negociezi un contract la bugetari. Eu ii spun domnului ministru, i-am spus si domnului Ciolos, ca nu are nicio legatura. Noi nu avem o lege in care negociem salarii prin contractul colectiv de munca. Noi facem altceva. Stabilim concediul de odihna, bazele de calcul pentru educatie medicala continua, materialele pentru spitale si nu in ultimul rand, protectia pentru colegii nostri din spitale: uniforme, pantofi si asa mai departe. Sunt importante, nu poti sa intri intr-un an sau in concediu fara acest contract colectiv de munca", a declarat Barascu.
Dupa discutiile cu reprezentantii Federatiei Sanitas din 22 noiembrie, ministrul Sanatatii, Vlad Voiculescu, declara ca inceperea negocierilor pentru Contractul Colectiv de Munca inainte de aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite ar fi un act ilegal. Ministrul mai spunea ca este de parere ca protestul sindicalistilor are legatura cu perioada electorala, pentru ca, sustinea el, un protest se face atunci cand nu au loc discutii sau cand acestea nu au un rezultat favorabil, iar discutiile dinainte de negocieri nici nu au inceput.
In 8 noiembrie, Guvernul a contestat la Curtea Constitutionala legea prin care se fac majorari de salarii in sanatate si educatie.
Ciolos a acuzat ca modificarile aduse OUG 20 in Parlament s-au facut intr-o abordare populista, electorala a politicii salariale, fara o analiza si fara o dezbatere solida, care risca din nou sa puna orice guvern va veni in imposibilitatea de a adopta o lege a salarizarii unitare, care sa rezolve problema inechitatilor din sistemul public. El a subliniat ca solicitarea de control de constitutionalitate vizeaza legea de aprobare a Ordonantei, astfel ca, orice decide Curtea, OUG ramane in vigoare si se aplica.
Federatia Sanitas a declansat o greva generala in 31 octombrie, iar Ministerul Sanatatii a cerut anularea protestului la Tribunalul Bucuresti. Sindicalistii au anuntat, inca de pe 1 noiembrie, ca greva este suspendata in urma promisiunilor ca majorarile salariale vor trece de Parlament.
Judecatorii Tribunalului Bucuresti au decis, in 3 noiembrie, ca greva cadrelor medicale din Federatia Sanitas este ilegala, solutia instantei nefiind definitiva, dar executorie.
In urma protestelor s-a elaborat un nou act normativ care prevede ca medicii rezidenti aflati in primii doi ani de pregatire in rezidentiat pot asista medicul titular de garda in afara programului normal de lucru si pentru aceasta activitate beneficiaza de o indemnizatie in cuantum de 140 de lei/garda.
Sursa foto: Shutterstock
7. Disparitia medicamentelor
Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) si Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) au cerut, in luna noiembrie, Guvernului abrogarea imediata a hotararii privind metodologia de calcul al preturilor medicamentelor.
Cele doua organizatii, ARPIM si APMGR, au facut un apel catre prim-ministrul Dacian Ciolos de a interveni pentru retragerea acestui act normativ. Organizatiile sustineau ca noua metodologie este o varianta modificata a celei vechi, care va avea efecte negative majore asupra pacientilor si producatorilor deopotriva.
In cadrul unei dezbateri publice, reprezentatii industriei si ai pacientilor au avertizat reprezentantii Ministerului Sanatatii ca mii de medicamente ar ajunge sa aiba in Romania preturi sub nivelul de sustenabilitate, ceea ce ar face ca aceste medicamente sa dispara de pe piata.
ARPIM si APMGR au anuntat ca ceea ce s-a prezentat ca o actiune de ieftinire a medicamentelor va duce la scumpirea in farmacie a celor mai ieftine medicamente, cele sub 30 de lei, prin pastrarea pretului de producator si cresterea cotelor de adaos de distributie si farmacie. Din totalul de 5.430 medicamente din catalogul national, vor fi cresteri de pret la peste 60% (3.536 medicamente), conform calculelor producatorilor. Astfel, pacientii vor plati mai multi bani din buzunar pentru medicamente uzuale, iar CNAS va deconta sume mult mai mari, pe care apoi le va descarca catre producatori sub forma taxei clawback.
ARPIM subliniaza ca se vand aproximativ 200 milioane de cutii de medicamente pe an cu preturi intre 0-10 lei. Astfel, pretul medicamentelor de 2-4 lei s-ar fi dublat din cauza adaosurilor comerciale.
"Mai mult decat atat, producatorul de medicamente ar fi platit o taxa clawback, un medicament de 2 lei plus taxa clawback de 7 lei, deci ajungea sa plateasca mai mult taxa clawback decat incasa el pentru medicamentul respectiv. Producatorul nu ar mai fi produs si medicamentul ar fi disparut de pe piata”, a mentionat Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.
Sursa foto: Shutterstock.com
8. Presiunile asupra sistemului medical de urgenta
In ultimii ani, sistemul medical de urgenta a fost tinta unor atacuri permenente, care aveau ca punct de plecare momente punctuale, legate de gestionarea unor accidente sau tragedii, si continuau cu adevarate odisei mediatice in care s-a vorbit despre incompetenta si lipsa de reactie.
Atacurile au inceput odata cu prabusirea avionului din Apuseni, au culminat cu dezastrul de la Colectiv si continua permanent. In 2016, au fost discutii despre vulnerabilitatea sistemului cu ocazia accidentului in lant de pe Autostrada Soarelui dar si a cutremurului din luna septembrie, cand s-a spus ca Inspectoratul pentru situatii de urgenta nu este pregatit pentru un cutremur mare.
Intr-un interviu acordat wall-street.ro, Raed Arafat spunea hotarat ca scopul tuturor atacurilor din ultimii ani impotriva sistemului medical de urgenta este unul clar: distrugerea increderii populatiei. Atacurile pe acest subiect asupra sistemului si asupra unor persoane continua de peste un an si medicul constata ca vin din aceeasi nisa care a lansat primele acuze si care a continuat sa loveasca in sistem cu fiecare ocazie.
“Sectorul de urgenta este atractiv pentru o anumita categorie, se vrea distrugerea modului de lucru. Insa, increderea populatiei este mult mai mare decat in alte sectoare: pompierii au o rata de incredere de 90%, SMURD de 88% - dupa Colectiv. In cazul multor dintre atacuri nu stim cine se afla in spatele lor, vin prin site-uri care incep sa insulte, prin mesaje care se viralizeaza pe tot Facebook-ul. Este clar ca se urmareste daramarea increderii in sectorul situatiilor de urgenta”, remarca Raed Arafat.
Pe langa atacurile punctuale, referitoare la interventiile in anumite situatii, in ultimul an, pe fondul discutiilor ample despre problemele din sistemul medical, s-au pus pe tapet si alte situatii referitoare la medicina de urgenta.
Una dintre acestea este legata de faptul ca nu exista medici in toate ambulantele. Insa, Arafat spune ca este imposibil si ca Romania este una dintre putinele tari care inca mai are ambulante cu medici, in timp ce tari precum Franta, Anglia, Finlanda sau Statele Unite ale Americii au medici doar in elicoptere.
Noi nu stim sa apreciem ce merge bine. In loc sa avem satisfactia ca dezvoltam un sistem si ca populatia are incredere ca suntem in serviciul ei, toate aceste atacuri ne lasa un gust amar.
Raed Arafat
Sursa foto: Shutterstock
9. Cardul national de sanatate nefunctional in mod repetat
Sistemul informatic al cardului national de sanatate a fost nefunctional in repetate randuri, pentru perioade care au ajuns si pana la 72 de ore, din cauza unor probleme tehnice de comunicatie intre unele componente ale sistemului. In perioada in care sistemul a fost nefunctional, serviciile medicale si farmaceutice au functionat in regim off-line.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a atribuit un contract companiei Teamnet, care a castigat licitatia pentru mentenanta Platformei Informatice a Asigurarile de Sanatate (PIAS), pentru 8,95 milioane lei, cu TVA.
Atribuirea are loc la doua luni dupa ce Teamnet a fost desemnata castigatoare a licitatiei. In urma cu o luna, CNAS a atribuit Teamnet contractul pentru mentenanta sistemului informatic aferent sistemului cardului de sanatate, valoarea finala a acestuia fiind de 17,7 milioane lei cu TVA, conform News.ro.
”Obiectul acordului-cadru il reprezinta stabilirea elementelor si conditiilor esentiale care vor guverna contractele subsecvente ce vor avea ca obiect servicii de administrare, suport tehnic si mentenanta hardware pentru platforma informatica din asigurarile de sanatate”, se arata in anuntul de atribuire publicat pe SEAP.
Contractele au fost atribuite in contextul in care sistemul cardului de sanatate s-a blocat in noiembrie, iar ministrul Sanatatii, Vlad Voiculescu, a declarat ca, daca contractul de mentenenta castigat de Teamnet nu va fi semnat de catre reprezentantii grupului, "atunci va fi schimbata strategia, pentru ca este nevoie de o firma care sa asigure fiabilitatea sistemului". Contractul pentru mentenanta sistemului informatic aferent cardului de sanatate se intinde pe o durata de 36 de luni si avea initial o valoare estimata la 22,6 milioane lei.
Sursa foto: Shutterstock
10. Suspiciuni cu privire la corectitudinea alocarii organelor pentru transplant
“In luna octombrie, in urma semnalelor pe care le-am primit de-a lungul timpului, am decis sa trimitem Corpul de Control la Agentia Nationala de Transplant si acest lucru a trezit si oarece reactii defensive din partea unui sistem care, dupa opinia noastra, nu pune intotdeauna pe primul loc interesele pacientului. In legatura cu acreditarea centrelor unde ar trebui sa se faca prelevarea de organe, Corpul de control a verificat prin sondaj patru spitale acreditate pentru prelevarea de organe. In toate cele patru cazuri au gasite nereguli majore. Este vorba de spitalele judetene de urgenta din Braila, Alba-Iulia, Ploiesti si Resita”, a mentionat Vlad Voiculescu.
Corpul de control a constatat ca Agentia Nationala de Transplant a acreditat spitalele desi acestea nu indeplineau criteriile minime de activitate pentru prelevarea de organe. Niciunul dintre aceste spitale nu avea aparatura necesara declararii mortii cerebrale, motiv pentru care la nivel unitatilor sanitare nu s-a desfasurat nicio activitate de prelevare de organe pana in prezent, a precizat Voiculescu.
Ministerul Sanatatii a aratat ca o prima masura pe care a dispus-o in acest caz a fost verificarea tuturor dosarelor de acreditare in cazul centrelor de prelevare.
“La Agentia Nationala de Transplant nu exista proceduri si criterii clare de alocare a organelor, organe care au fost prelevate, catre pacientii care au nevoie de transplant. Nu exista niciun registru pentru fiecare organ prelevat in parte. A fost incalcata Legea 95/2006 care prevede ca Agentia Nationala de Transplant gestioneaza registrele nationale prin care sa asigure monitorizarea continua a activitatii de transplant, a activitatilor centrelor de prelevare si a centrelor de transplant. In lipsa acestor register, fiecare spitale intocmeste listele proprii, iar acestea nu sunt integrate la nivel national”, a mai spus Vlad Voiculescu.
In urma controlului la Agentia Nationala de Transplant au fost descoperite probleme privind derularea unui proiect european pentru donarea si transplantul de organe.
"Pentru derularea acestui proiect au fost incheiate conventii civile de prestari servicii intre Agentia Nationala de Transplant, reprezentata de domnul doctor Luscalov Dan Adrian, in calitate de director executiv, si prestator domnul doctor Luscalov Dan Adrian", a spus Voiculescu.
De asemenea, au fost incheiate contracte de prestari servicii intre Dan Adrian Luscalov, in calitate de director executiv al ANT si doctorul Andei Nica, in calitate de director adjunct al ANT.
Ministrul a precizat ca a decis sesizarea Agentiei Nationale de Integritate, care sa verifice daca exista un posibil conflict de interese si o eventuala incompatibilitate la semnarea conventiilor civile.
Vlad Voiculescu a mai spus ca exista suspiciuni legate de modul in care au fost cheltuiti bani publici. El a dat ca exemplu cazul achizitiei unui studiu de fezabilitate pentru care referatul de necesitate a fost semnat de soferul institutiei, care era angajat cu jumatate de norma la Departamentul Achizitii. In fata Corpului de Control, acesta a declarat in scris ca “nu stie ce a semnat”.
Prin urmare, conducerea ANT declara, in 28 noiembrie, ca de zece zile nu s-a mai facut niciun transplant, fapt fara precedent in Romania si atentiona ca afirmatiile "denigratoare si calomnioase” privind activitatea de transplant induc panica in randul pacientilor si vor duce la scaderea dramatica a transplanturilor si la cresterea mortalitatii.
Directorul executiv al ANT, Radu Deac, a aratat ca sunt false informatiile ca alocarea de organe nu se face dupa criterii clare, ci pe baza unei "cutume”, precizand ca exista o evidenta stricta privind pacientii aflati pe listele de asteptare si donatorii aflati in moarte cerebrala declarati.
Radu Deac a recunoscut ca exista neconcordante privind desfasurarea activitatii administrative a institutiei, dar acestea sunt corectabile, avand drept cauze lipsa de personal, salarizarea umilitoare, conditiile inadecvate de munca si „bugetul insuficient care nu a permis niciodata desfasurarea vreunei campanii de promovare”.
Corpul de control a facut mai multe verificari in cadrul carora s-a descoperit ca, desi exista liste de asteptare acestea nu sunt corelate la nivel national, iar criteriile de prioritizare „sunt mai degraba subiective”, a aratat ministrul.
Voiculescu a precizat ca au fost sesizate organele de ancheta in privinta neregulilor descoperite.
"Corpul de control al Ministerului Sanatatii a descoperit, de asemenea, existenta unor fenomene care indica suspiciuni cu privire la corectitudinea alocarii organelor pentru transplant. Intr-unul dintre centrele de transplant din Romania, pentru o singura arie patologica, s-au efectuat, in anul 2014, 140 de transplanturi. 60% dintre pacientii care au beneficiat de aceste transplanturi au fost inscrisi pe lista de asteptare chiar in acelasi an desi erau pacienti pe listat de asteptare inca din anul 2005. Intr-un alt an, in anul 2015, de asemenea, intr-un centru si pe o singura arie patologica, 80% dintre beneficiarii de transplant au fost inscrisi in acelasi an 2015. 80%!”, a mai spus Vlad Voiculescu.
Ministrul a cerut realizarea, in regim de urgenta a regulamentului de alocare a organelor. De asemenea, Vlad Voiculescu a spus ca exista proceduri stabilite, la nivel european, pentru contactarea pacientilor. Astfel, daca in celelalte tari din Uniunea Europeana sunt contactati in repetate randuri pacientii din varful listei de asteptare si apropiatii acestora atunci cand exista un organ compatibil, in Romania, aceasta procedura nu se aplica.
Sursa foto: Shutterstock
Sursa foto: Xoff | Dreamstime.com
