Firmele zombie „mușcă” 10 miliarde de euro din economie. Expert: Creează o competiție neloială pentru companiile viabile

Firmele „zombie”, adică acele companii care nu mai sunt rentabile de peste 2 ani, sărăcesc economia românească cu 10 miliarde de euro, consumând resurse importante care ar putea să fie folosite pentru dezvoltarea altor afaceri. Radu Tudor, expertul în insolvențe care s-a ocupat de cazuri precum Blue Air sau Vivre, trage un semnal de alarmă că aceste entități „parazitează” economia și creează o competiție neloială pentru companiile viabile. Soluțiile care ar trebui luate în considerare? Diagnosticul timpuriu și restructurările pot să fie vaccinul salvator pentru economia românească.

Conform BNR, din categoria „zombie”* fac parte firme ce în ultimii doi ani au avut: deficiențe de capitalizare, rentabilitate negativă a activelor, active imobilizate în scădere, grad de îndatorare relativ mare (datorii/capitaluri). În România, segmentul companiilor zombi a luat amploare după criza financiară internațională din perioada 2007-2008. Conform ultimului Raport asupra stabilității financiare, BNR a estimat impactul firmelor zombi în termeni de rată de creștere economică la -0,3 puncte procentuale pe an - o pierdere de 10 miliarde de euro în termeni nominali. Radu Tudor, managing partner în cadrul Infinexa, spune că impactul asupra economiei este unul negativ: rădăcinile firmelor zombie atrag resursele companiilor sănătoase.

„Aceste entități parazitează economia prin consumul de resurse financiare, umane și materiale, resurse care ar putea fi altfel utilizate mult mai eficient de companii productive. Neîndeplinirea obligațiilor de către aceste companii, atât față de bugetul de stat cât și față de partenerii comerciali, creează dificultăți și pentru aceste entități asociate, care riscă să nu își recupereze creanțele. Companiile zombie sunt caracterizate prin deficiențe financiare și operaționale grave, care împiedică dezvoltarea lor sănătoasă și afectează negativ performanța economică. Aceasta creează o competiție neloială pentru companiile viabile care își îndeplinesc obligațiile contractuale și sociale”, explică Radu Tudor.

Citeste si:

Conform expertului în insolvențe, în următoarea perioadă și, cu precădere începând cu anul 2025, numărul insolvențelor ar putea să crească. Factorii acestei prognoze sunt inflația ridicată, consumul în scădere și costuri de finanțare destul de mari, alimentând „furtuna perfectă” pentru următorul an.

*Firmele zombi au fost definite ca fiind firme cu deficiențe de capitalizare pentru doi ani consecutivi sau firme identificate conform metodologiei Storz et al. 2017 (rentabilitatea activelor negativă, scăderea activelor imobilizate și Datorie/Capital>2 pentru doi ani consecutivi). Firmele cu deficiențe de capitalizare sunt cele cu activul net, determinat ca diferență între totalul activelor și totalul datoriilor acesteia, mai mic de jumătate din valoarea capitalului social subscris.

Citeste si:

Una din patru companii din România se încadrează în categoria "zombie": Aceste companii blochează creșterea economică

Una din patru companii din România se încadrează în categoria "zombie", conform analizelor BNR. Banca Națională trage un semnal de alarmă: existența unei ponderi importante a companiilor zombi poate genera, pe lângă problemele de competitivitate și creștere economică, vulnerabilități importante pentru sistemul financiar. Aceste companii au un grad crescut de transmitere a șocurilor în economie ca urmare a accesului redus la surse alternative de finanțare. Expertul în insolvență spune că unele dintre măsurile pe care le poate lua mediul de afaceri din România pentru limitarea acestor procese este realizarea proceselor de restructurare la momentul potrivit.

Citeste si:

„Investițiile în companiile zombie nu doar că nu generează randamente satisfăcătoare, dar blochează capitalul în entități care nu contribuie la creșterea economică, ducând la o alocare ineficientă a resurselor, ce împiedică inovația și creșterea productivității. Pentru a reduce impactul negativ al acestor companii asupra economiei, este crucială implementarea unor politici economice și financiare care să faciliteze fie restructurarea, fie lichidarea acestora dacă restructurarea nu este viabilă. Soluțiile pot include proceduri de restructurare automatizate pentru companiile cu grad de îndatorare excesiv sau capitaluri proprii negative pe termen lung, precum și îmbunătățirea cadrului legislativ pentru insolvență pentru a face acest proces mai eficient și mai puțin costisitor pentru toți participanții”, explică Radu Tudor.

Citeste si:

Reprezentantul Infintexa menționează că autoritățile de reglementare financiară, inclusiv ANAF, pot juca un rol crucial în monitorizarea și reducerea numărului de companii zombie, prin implementarea unor politici prudențiale mai stricte și o supraveghere atentă. Aceasta ar putea include evaluări financiare riguroase înainte de acordarea creditelor și înainte de aprobarea oricăror facilități fiscale sau eșalonări ale obligațiilor la bugetul de stat care să contribuie la eliminarea acestor companii din economie mai rapid și cu costuri și consecințe mai reduse.

Mulți dintre antreprenorii de astăzi sunt parte din prima generație care a învățat mai mult prin experiență directă decât prin educație formală.
Radu Tudor, managing partner în cadrul Infinexa

Numărul mare de companii zombie din țara noastră ar putea să fie considerate un rezultat al nivelului slab de educație financiară din România. Cu toate acestea, reprezentantul Infintexa amintește că antreprenorii români se află la prima generație, având o economie care a învățat pe propria piele cum treci de la mentalitatea muncii din comunism la propria afacere.

Citeste si:

„Educația antreprenorială insuficientă poate avea un impact semnificativ asupra performanței companiilor din România, contribuind la situația în care multe dintre acestea se zbat să supraviețuiască de la o zi la alta. Este important de subliniat că mediul antreprenorial și companiile din România sunt relativ tinere, iar mulți dintre antreprenorii de astăzi sunt parte din prima generație care a învățat mai mult prin experiență directă decât prin educație formală”, spune Radu Tudor.

În situațiile în care cunoștințele proprii nu sunt suficiente pentru a naviga prin situații dificile, este crucial ca antreprenorii să știe cum să identifice și să colaboreze cu specialiști competenți care să-i ghideze în procesul de transformare a afacerii. Acest parteneriat strategic poate asigura nu doar supraviețuirea, ci și dezvoltarea sustenabilă a companiei într-un mediu de afaceri dinamic și adesea imprevizibil, concluzionează reprezentantul Infintexa.