Care sunt tarile cu cele mai performante sisteme de pensii din lume si ce poate Romania invata de la ele

Spre deosebire de Romania, unde pensia de stat este in continuare vazuta ca fiind baza de beneficii pentru persoanele retrase din activitate, in tarile cu cele mai performante sisteme de pensii din lume pensia publica este considerata mai degraba un ajutor social pentru persoanele cu venituri foarte reduse.

Romania se bazeaza in prezent pe trei sisteme de pensii: pensiile publice (Pilon I), sistemul de pensii private cu contributie obligatorie de 5,2% din venituri (Pilon II), si sistemul pensiilor private facultative (Pilon III).

Un studiu al Centrului Australian pentru Studii Financiare arata ca la nivel global principalele provocari ale sistemelor de pensii sunt nevoia de crestere a varstei minime de pensionare, pentru a reflecta imbunatatirea sperantei de viata a populatiei, precum si reducerea dependentei de sistemul public de pensii. Cititi in continuare cum arata sistemele de pensii din tarile care stau cel mai bine la acest capitol in prezent.

Danemarca

Varsta de pensionare: 65 de ani

Populatie peste 65 de ani: 18,6%

Citeste si:
Cum am putea trece mai ușor de check-in la călătoriile în pandemie
Cum am putea trece mai ușor...

Sistemul de pensii danez este considerat cel mai bun existent in lume la acest moment. Danemarca are un sistem (pilon) public de pensii, un sistem suplimentar de pensii pentru persoanele cu venituri scazute, precum si doua sisteme de pensii ocupationale: unul obligatoriu si unul negociat pe baza unor contracte colective de munca.

Cele doua sisteme de pensii ocupationale acopera fiecare cate 90% din forta de munca existenta in tara, astfel ca, per ansamblu, majoritatea danezilor beneficiaza de pe urma a trei piloni de pensii, sau chiar patru daca au venituri scazute.

Pentru a beneficia de o pensie publica completa, un contribuabil danez trebuie sa fi fost rezident 40 de ani, in caz contrar pensia acordandu-se pe baza unui sistem pro-rata.

Olanda

Varsta de pensionare: 65 de ani si 9 luni

Citeste si:
Rezultatele Groupama din 2020 au fost afectate de pandemie și de...
Volumul de prime brute...

Populatie peste 65 de ani: 18,1%

Olanda se diferentiaza de celelalte tari printr-un sitem de pensii bazat in buna parte pe industria in care fiecare contribuabil lucreaza. Pe langa o pensie standard primita din partea statului (Pilonul I), olandezii mai fac parte si din sistemul “cvasi-obligatoriu” al pensiilor ocupationale (Pilon II). Pensiile din Pilonul II sunt calculate in functie de venitul mediu inregistrat de-a lungul vietii, dar si in functie de industria in care contribuabilii au activat.

Desi angajatorii nu sunt obligati sa ofere angajatilor un sistem de pensii ocupationale, acordurile existente intre diferitele industrii au facut ca 91% dintre angajati sa fie acoperiti si de acest sistem de pensii, de-aici derivand termenul de “cvasi-obligatoriu”.

Rata tinta de inlocuire a ultimului salariu prin pensie este de 70% in Olanda, in situatii exceptionale putand ajunge chiar la 100%.

Citeste si:
Guvernatorul Băncii Angliei, avertisment pentru cumpărătorii de...
Cei care investesc în...

Australia

Varsta de pensionare: 65 de ani

Populatie peste 65 de ani: 15%

Sistemul de pensii australian este bazat pe doi piloni. Primul este reprezentat de pensiile de stat, acestea fiind insa menite mai degraba sa asigure un nivel de trai decent pentru persoanele cu venituri scazute.

Pilonul al II-lea este reprezentat de pensiile private obligatorii; angajatorii sunt obligati sa vireze o parte contributii in fonduri de pensii private care pot fi administrate de companii financiare specializate (asa cum este cazul si in Romania), dar si de angajatori sau chiar persoane fizice. Totusi, spre deosebire de Romania, angajatorii australieni nu sunt obligati sa plateasca contributii la fondurile de pensii private obligatorii pentru angajatii cu salarii reduse (sub 450 dolari australieni/luna) – in limita unui plafon anual de 192.160 dolari australieni.

De notat totodata ca Australia incurajeaza persoanele cu venituri reduse sa faca contributii la fondurile de pensii private, in acest sens adaugand din propriul buget 50% din suma plasata de orice contribuabil eligibil (pana la un prag maxim de 500 de dolari australieni).

Finlanda

Varsta de pensionare: 63-68 de ani (barbati) / 65 de ani (femei)

Populatie peste 65 de ani: 20,4%

Ca si in cazul Australiei, pensia de stat reprezinta doar o “plasa de siguranta” in Finlanda pentru populatia iesita din campul muncii. Astfel, pensia de stat tinteste oferirea unui venit de cel mult 20% (500 euro) din salariul mediu din Finlanda, care este de aproximativ 2.500 euro/luna. In general, finlandezii isi pot alege momentul pensionarii in intervalul de varsta 63 – 68 de ani.

Sistemul de pensii private obligatorii (Pilon II) este insa cel de baza in Finlanda. Atat angajatorii cat si angajatii fac contributii la Pilonul II astfel: angajatii cu varste cuprinse intre 18 si 52 de ani platesc o contributie de 4,1% din venituri, iar cei cu varste de peste 53 de ani platesc 5,2% din venituri. Restul contributiilor (cea mai importanta parte) sunt platite de angajator, nivelule exact al acestora fiind variabil in functie de dimensiunea companiei.

Finlanda are si un sistem de pensii private facultative (Pilon III), care este insa mult mai putin dezvoltat decat in restul Europei, doar 15% dintre angajati avand o pensie facultativa (in general manageri si executivi din companii).

Elvetia

Varsta de pensionare: 65 de ani (barbati) / 64 de ani (femei)

Populatie peste 65 de ani: 18,2%

Sistemul elvetian de pensii este compus dintr-o componenta bazata pe contributii in sistemul public si care prevede o pensie minima; o componenta obligatorie ocupationala care prevede cresterea contributiei odata cu inaintarea in varsta si o componenta facultatativa la care contribuabilii pot sa adere alegand una dintre ofertele companiilor de asigurari sau a grupurilor bancare autorizate.

Un elvetian care a realizat contributii complete de-a lungul vietii, se poate astepta la o pensie din partea statului care sa reprezinte un procent cuprins intre 16 si 31% din salariul sau mediu.

Foto: Shutterstock

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Sișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-sef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri