Directiva Solvency II a inasprit cerintele de capital pentru societatile de asigurari din Uniunea Europeana si, implicit, din Romania, ceea ce deschis seria unor majorari de capital consistente sau falimente de rasunet. Drept urmare, doar la 1 ianuarie 2016, data intrarii in vigoare a Solveny II, societatile de asigurari dispuneau de fonduri proprii eligibile sa acopere cerintele de capital in crestere cu 1,14 miliarde lei (circa 40%) fata de marja de solvabilitate disponibila la 31 decembrie 2015 conform regimului prudential anterior, potrivit ASF. Ne-am propus astfel, in cadrul acestui articol, dar nu inainte de a explica indicatorii financiari utilizati mai jos, sa analizam solvabilitatea celor mai importante companii de asigurari din Romania, pe baza datelor publice disponibile in rapoartele anuale pe anul 2016, conform regimului prudential Solvency II.

Piata asigurarilor din Romania s‐a confruntat cu multiple vulnerabilitati in ultimii ani. Gradul de penetrare a asigurarilor si densitatea asigurarilor, care reprezinta indicatorii clasici ai evolutiei sectorului asigurarilor, s‐au aflat din 2009 pe un trend descendent. De asemenea, sectorul asigurarilor a continuat sa fie extrem de dependent de segmentul asigurarilor auto, in special de asigurarile de raspundere civila auto (RCA). In anul 2016, segmentul asigurarilor auto a reprezentat 74% din totalul primelor brute subscrise (PBS), in timp ce ponderea RCA in PBS s‐a situat de 54%.

Concurenta sporita de pe piata asigurarilor RCA a avut drept consecinta preturi subevaluate. Acestea, combinate cu numarul tot mai mare de cereri de despagubire pentru vatamari corporale si daune morale, au pus presiuni asupra profitabilitatii acestei linii de afaceri. Ca urmare, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a trebuit sa ia masuri ferme in cazul mai multor jucatori de pe piata, precum Astra Asigurari si Carpatica Asig, care in cele din urma au falimentat, in conditiile in care intrarea in vigoare a Directivei europene Solvency II, odata cu 1 ianuarie 2016, a impus societatilor de asigurari cerinte suplimentare de capitalizare.

BSRE tranteste la propriu piata de asigurari

Exercitiul de evaluare a activelor si pasivelor (BSRE), derulat de ASF in 2014, a constituit o prima baza de calcul a cerintelor de capital conform regimului prudential Solvency II (si anume Cerinta de Capital Minim - MCR si Cerinta de Capital de Solvabilitate ‐ SCR) si a evidentiat, de exemplu, ca liderul pietei din acel moment, Astra Asigurari, avea un deficit de capitaluri proprii de 1.131 mil. lei, iar rata SCR si MCR erau de -43%, respectiv -168%.

Trebuie mentionat, totusi, ca BSRE a fost realizat intr-un mediu total diferit, cand cerintele de solvabilitate (de capital propriu, mai precis) erau cu totul altele (regim Solvency I). Directiva Solvency II a sporit protectia consumatorilor prin introducerea unor cerinte financiare aproape duble de natura sa asigure garantarea efectuarii platilor catre detinatorii si/sau beneficiarii politelor de asigurare. Astfel, fiind un regim prudential bazat pe riscuri, Solvency II utilizeaza modele specifice de evaluare a activelor, obligatiilor si necesarului de capital pentru activitatile de asigurare.

Acesta este unul dintre motivele rezultatelor proaste inregistrate de catre piata in 2014. Sunt tari unde s-a acceptat chiar si o perioada de tranzitie pentru aliniere, tocmai pentru ca diferentele de abordare sunt semnificative. Cu toate acestea, exercitiul BSRE a fost realizat si pe Solvency I, iar societatile falimentare au inregistrat cam acelasi deficit urias de capital.

O radiografie a capitalurilor proprii

Structura fondurilor proprii reprezinta ca urmare un indicator al calitatii resurselor disponibile, in Solvency II existand 3 categorii diferite, din care fondurile catalogate in categoria 1 (tier 1) au calitatea cea mai buna. Capitalurile proprii de nivel 1 se impart, de asemenea, in restrictionate si nerestrictionate. O pondere minima aceptata de 80% din fondurile proprii, utilizate pentru a acoperi MCR, trebuie sa reprezinte capitaluri proprii de nivel 1. Pentru SCR, poderea minima acceptata este de 50% din Tier 1. Nu in ultimul rand, cel putin 80% din elementele de rangul 1 ar trebui sa fie nerestrictionate.

Mai precis, Tier 1 nerestrictionat se refera la capital social varsat; Tier 1 restrictionat se refera la capital social aprobat (exista o decizie AGA in acest sens), dar nevarsat la data raportarii (in interval de maxim 3 luni, altfel devine Tier 2); Tier 2 se refera la imprumuturi subordonate, iar Tier 3 se refera la impozit pe profit amanat (deferred tax asset).

La jumatatea lui 2014, exercitiul BSR a evidentiat ca totalul fondurilor proprii disponibile pentru a acoperi MCR pentru cele mai mari 13 societati de asigurare participante, in prima faza a analizei, a fost de 84 milioane lei, in timp ce totalul fondurilor proprii eligibile pentru a acoperi MCR era de 49 milioane de lei. Avand in vedere ca MCR era la data mentionata, potrivit ASF, de 1,5 miliarde de lei, rata de acoperire a MCR a fost de numai 3,3%, la nivel de piata. Totusi, daca din esantionul analizat ar fi fost excluse cele trei societati descoperite cu fonduri proprii negative (Astra Asigurari, Carpatica Asig si Euroins), rata de acoperire a MCR ar fi crescut in mod semnificativ la un nivel confortabil de aproximativ 335%.

De asemenea, totalul fondurilor proprii disponibile pentru a acoperi SCR pentru cele 13 societati de asigurare era la 30 iunie 2014 erau de 180 milioane lei, in timp ce totalul fondurilor proprii eligibile pentru a acoperi SCR atingea 174 milioane de lei. Avand in vedere ca SCR era la data de referinta de 5,4 miliarde de lei, rata de acoperire a SCR se situa doar la 3,2%. Similar calculului ratei de acoperire a MCR, in cazul in care cele trei societati cu fonduri proprii negative uriase ar fi fost excluse din esantion, rata de acoperire a SCR ar fi crescut la putin sub 100% (adica 99,98%).

Topul celor mai solvabili asiguratori

In prezent, odata cu implementarea Solvency II, toti asiguratorii au obligativitatea de a publica anual raportul privind solvabilitatea si situatia financiara (SFCR - Solvency and Financial Condition Report), pe o structura reglementata in conformitate cu Directiva Europeana Solvency II. Inainte de publicare, aceste rapoarte sunt supuse proceselor interne de revizuire si aprobare de catre membrii boardului fiecarei companii.

Ca urmare, Directiva Solvency II asigura nu numai un mediu constient de riscuri si mai stabil pentru clientii companiilor de asigurari, dar si o structura de raportare transparenta si completa a societatilor de asigurare catre supraveghetor (ASF) si publicul larg. De aceea, raportarile care insotesc SFCR au complexitate crescuta a analizelor si raportarilor menite sa reflecte cat mai exact capacitatea companiilor de a raspunde riscurilor asumate.

Wall-Street.ro a realizat o serie de calcule pe baza datelor publice disponibile in rapoartele privind solvabilitatea si situatia financiara la cele mai importante companii de asigurari din piata de profil pe 2016, pentru a evidentia ponderea indeplinirii cerintelor de capital conform regimului prudential Solvency II (si anume Cerinta de Capital Minim - MCR si Cerinta de Capital de Solvabilitate ‐ SCR). Din analiza, ale carei rezultate sunt prezentate in tabelul de mai jos, reiese faptul ca societatile de asigurari dispun de capital suficient.

Ordonarea societatilor de asigurari a fost realizata dupa indicatorul SCR, care reprezinta gradul de solvabilitate al companiei pe termen lung.

Societate de asigurari Rata SCR Rata MCR Tier 1 / Fonduri proprii
Generali 254% 676% 100%
Omniasig 159% 285% 75%
Gothaer 158% 256% 100%
Uniqa 150% 375% 68%
Allianz 144% 489% 100%
Asirom 144% 438% 97%
Groupama 136% 287% 88%
Certasig 130% 197% 98%

In cazul Euroins, societate de asigurari cu un portofoliu de peste 90% pe segmentul RCA, sectiunea Rapoarte 2016 prezenta pe site-ul companie nu a putut fi accesata la momentul relizarii acestei analize. Cu un portofoliu similar, City Insurance mentioneaza in raportul pe anul trecut ca la 31 decembrie 2016 nu dispunea de Tier 2 si Tier 3, ci doar de Tier 1 in valoare totala de 93 milioane de lei. De asemenea, in raportul companiei este mentionata, de asemenea, o rata MCR de 746,73% si o rata SCR de 186,68%.

Cu toate acestea, am ales sa nu includ in tabel si City Insurance in conditiile in care anul trecut a strans pierderi semnificative, respectiv de 38 miloane de lei. Fata de 2015, pierderile City Insurance sunt mai mari de sapte ori. Asiguratorul se afla intr-o situatie financiara dificila, in conditiile in care are nevoie urgenta de o injectie de capital de 30 milioane de euro pentru a iesi de sub riscul falimentului. In plus, in prima parte a lunii aprilie 2017, ASF a decis sa retraga autorizatia lui Dan Odobescu din functiile de director general si presedinte in consiliului de administratie al City Insurance, pe motiv ca acesta nu a indeplinit cinci masuri din planul de redresare a societatii de asigurari.

Sursa foto: vchal / Shutterstock

Citeste si:
De ce incep romanii sa isi asigure mai mult viata decat masina
INTERVIU cu seful Groupama:...


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
UNTRR: modificarea legii RCA va recrea dezechilibrele grave