Cele mai recente evenimente care au avut loc în Europa au șters ultima urmă de optimism pe care economiștii Erste Group, proprietarul BCR, o mai aveau, aceștia anunțând că se așteaptă la o scadere de 4,7% a economiei în Europa Centrală și de Est (ECE), nicio țară neavând cum să scape de sceptrul recesiunii.
”Ultimele evenimente ne-au privat de optimism așa că revizuim estimarea de creștere economică pentru ECE la -4,7% în 2020”, menționează Juraj Kotian, analist Erste Group.
Pe măsură ce virusul COVID-19 se răspândește, țările din întreaga lume au adoptat o serie de măsuri preventive ce au dus la un blocaj economic.
Volkswagen, cel mai mare producator auto din lume, cu 10,8 milioane de autovehicule livrate în 2019, a oprit activitatea în Europa. Și Uzinele Dacia și Ford din România au suspendat activitatea, sectorul auto local înregistrând astfel zilnic pierderi de 124 mil. euro. Șomajul în Norvegia a ajuns la un record istoric de 10,4%, iar în SUA cererile de șomaj au explodat ajungând la 3,3 milioane în martie.
”Actualul șoc este unul de amploare, cu efecte ce se vor răspândi în numeroase sectoare economice. Închiderea sectorului de servicii pentru cel puțin o lună și jumătate va bloca creșterea consumului în Horeca. Țările ce se concentrau pe turism, așa cum este cazul Croației si Sloveniei, vor avea de înfruntat o recesiune severă”, spun analiștii Erste.
Erste și-a revizuit în scădere puternică toate estimările de creștere a PIB de anul acesta (vezi tabelul).
Cât vor crește economiile din regiune în 2020 - estimări Erste/BCR
| Estimarea anterioară de creștere PIB | Țara | Noua estimare de creștere a PIB |
|---|---|---|
| 2,6% | Cehia | -6,7% |
| 4,9% | Ungaria | -4,2% |
| 4,2% | Polonia | -3,7% |
| 4% | România | -4,7% |
| 2,3% | Slovacia | -5% |
”Pentru tot anul, estimăm o contracție de -4,7% (n.red. în cazul României). Această revizuire a prognozei de creștere economică va conduce la deteriorarea finanțelor publice care nu se aflau oricum într-o situație favorabilă, iar deficitul bugetar ar putea să se mărească la -7,3% din PIB”, spune Ciprian Dascălu, economist-șef și director cercetare BCR.
Criza Covid-19 ar putea avea un impact structural de proporții, dar de scurtă durată, asupra parametrilor economici ai României. Astfel, creșterea PIB reală ar putea să se contracte cu două cifre în trimestrul al doilea (într-o comparație cu cele trei luni anterioare), urmată de o revenire de două cifre în T3, pe fondul stimulului fiscal și monetar consistent pe plan intern și internațional.
”Revenirea va fi probabil abruptă la început, având în vedere măsurile fiscale și monetare stimulative, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, menite să atenueze pe cât posibil șocul cererii. Recuperarea completă va mai dura câteva trimestre, deoarece unele companii nu vor supraviețui șocului, iar altele ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la capacitate maximă și să reia procesul de angajare. Prin urmare, șomajul este probabil să se mențină ridicat, iar recuperarea completă a locurilor de muncă pierdute ar putea dura mai mult de un an”, afirmă Ciprian Dascălu.
Cum se va propaga criza COVD-19 în principalele sectoare economice
Analiștii Erste anticipează că efectele crizei COVID-19 vor avea două ramificații majore la nivelul economiei europene.
În primul rând exporturile industriale vor avea puternic de suferit, având în vedere că lanțurile globale de distribuție sunt serios afectate.
”Oprirea producției auto va fi în mod special dureroasă în țări precum Cehia, Ungaria și Slovacia. Aproape toți producătorii din regiune au încetat activitatea. Cel mai important impact al blocajului se va vedea în trimestrul al doilea, atunci când creșterea PIB va intra în teritoriu negativ, dacă oprirea producției persistă”, explică economiștii Erste.
Prognoze cursuri de schimb în 2020 - estimări Erste
| În prezent | T2 2020 | T3 2020 | T4 2020 | |
|---|---|---|---|---|
| EUR-RON | 4,82 | 4,88 | 4,88 | 4,90 |
| EUR-USD | 1,11 | 1,08 | 1,12 | 1,15 |
| EUR-HUF | 357,71 | 350 | 345 | 340 |
| EUR-PLN | 4,54 | 4,45 | 4,5 | 4,4 |
Al doilea canal pe care criza COVID-19 se va propaga va fi cel al consumului. Închiderea restaurantelor, a hotelurilor și a obiectivelor culturale va lovi direct sectorul turistic. În plus, scăderea cheluielilor realizate de gospodării va afecta creșterea consumului în regiune.
”De exemplu, în Polonia, o familie cheltuiește în medie 20% din venituri pe transport, cultura, restaurante și cazări hoteliere. O singură lună de cheltuieli mai mici face ca întreaga creștere a consumului privat să scadă cu două puncte procentuale. Carantina va influența, de asemenea, rata șomajului și veniturile populațiilor. Scăderea salariilor va duce la o reducere a consumului”, spun analiștii băncii austriece.
Aceștia se așteaptă la o creștere a ratei șomajului cu 1,3 puncte procentuale în România, Croația și Serbia, cu 0,6 puncte procentuale în Slovacia și Slovenia, și cu 0,3-0,4 puncte procentuale în Cehia, Ungaria și Polonia.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
