Guvernul a dat undă verde lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podișor, care va permite ca în sistemul naţional de transport să poată ajunge gazele exploatate de OMV Petrom şi Romgaz în Marea Neagră. Care ar fi urmările finalizării acestui proiect?
Ordinul de începere a lucrărilor a fost semnat la Guvern. Proiectul, a cărui valoare este de circa jumătate de miliarde de euro, va aduce gazele scoase de OMV Petrom și Romgaz în sistemul național. De asemenea va face și legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul BRUA – adică cel care leagă România cu Europa Centrală.
Potrivit vicepremierului Marian Neacșu, gazoductul ”va putea transporta şi cele 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale care vor ajunge în România din zona Mării Caspice prin terminalele aflate în Turcia şi Grecia. Este un obiectiv inclus pe lista de proiecte de interes comun a Uniunii Europene, finanţat prin Fondul de modernizare cu 85 de milioane de euro”.
Teoretic, construcția gazoductului trebuie să înceapă încă din 2018, apoi a fost mutată de la un an la altul. Motivul e acela că lucrările sunt condiţionate de dezvoltarea perimetrelor din Marea Neagră, care a tot fost amânată din cauza, în principal, a legii offshore.
Citeste si:
Chiar și acum ar mai putea apărea amânări din cauză că traseul gazoductului traversează mai multe arii protejate - inclusiv Parcul Comana. Dar, într-un scenariu optimist, gazoductul Podișor-Tuzla va fi gata în doi ani.
Când am putea deveni independenți de gazele de import
Decizia finală de investiție a OMV Petrom pentru extracția gazelor din perimetrul Neptun Deep ar putea fi luată săptămâna viitoare. Rezervele de aici sunt estimate la circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze – cât tot consumul României pe 8-9 ani. Dar producția ar urma să înceapă abia în 2027, conform Cristinei Verchere, CEO OMV Petrom.
Conducta cu o lungime de 300 de kilometri va aduce gazele de la Tuzla, pe malul mării, până la Podișor, în județul Giurgiu, unde se află o stație de comprimare. Gazoductul urmează să aibă o capacitate de 8 miliarde de metri cubi. Astfel, producția Neptun Deep ar suplini fără probleme importurile de gaze, care la nivelul maxim, în 2021, au atins 3,7 miliarde de metri cubi.
Citeste si:
Practic, pentru câțiva ani nu am mai fi dependenți nici de Rusia și nici măcar de gazele din Azerbaidjan – care, dincolo de declarațiile prietenoase ale oficialilor români și europeni, rămâne tot o dictatură.
Am putea chiar să și exportăm gaze. De asemenea, am putea să facem stocuri mai consistente, dat fiind că în 2025 capacitatea României de depozitare a gazelor ar urma să ajungă la 4 miliarde de metri cubi, față de 3,36, la ora actuală. Însă, pe termen lung, fără a dezvolta și alte noi exploatări de gaze, vom continua să avem nevoie de importuri, chiar și cu acest gazoduct.
Sursa foto: Transgaz
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
