Una dintre găurile negre ale bugetului de stat în acest moment este schema de plafonare a facturilor de energie electrică și gaze naturale. Comisia Europeană ne recomandă să renunțăm la ea, iar furnizorii se plâng constant că statul întârzie cu plata sumelor cuvenite drept compensație. Se va renunța deci în următoarea perioadă la plafonare? Iată răspunsul ministrului de resort.
”Analizăm foarte bine problema, pentru că atunci când a apărut criza energetică, Guvernul a reacţionat şi a trebuit să se adapteze foarte rapid condiţiilor de piaţă. […] Furnizorii au fost bulversaţi, consumatorii finali au fost şi ei afectaţi, pentru că este inevitabil să nu existe erori umane în procesarea tuturor acestor schimbări şi ne-am trezit şi cu facturi foarte mari, cu titluri de presă şi cu o nelinişte în piaţă pe care vrem cu orice preţ o evităm”, a declarat Sebastian Burduja, conform Agerpres.
Până în martie 2024, schema este valabilă din perspectiva Comisiei Europene, a afirmat ministrul Energiei. În mai, Comisia ne-a recomandat să punem capăt schemei de plafonare chiar anul acesta și nu în aprilie 2025, cum prevede legislația. Pe de altă parte, oficialii de la Bruxelles au fost de acord cu decontarea parțială din fonduri europene a sumelor necesare pentru compensarea preţului plafonat al energiei electrice.
Citeste si:
Ministrul Energiei promite doar schimbări ”transparente și așezate”
Este vorba de sumele decontate furnizorilor, după ce Guvernul s-a angajat să returneze diferența dintre prețul de piață al energiei și prețul plafonat, achitat de consumatori. Diferența urma să fie achitată din suprataxarea profiturilor companiilor din energie - doar că, odată ce prețurile energiei s-au normalizat, suprataxarea nu mai aduce suficienți bani. Dar, fără această decontare, furnizorii merg în pierdere, deși nu este vina lor, ci pur și simplu sunt nevoiți să suporte costurile politicilor guvernamentale.
Ca urmare, atât de la Bruxelles cât și din piața de energie vin semnale privind nevoia unei modificări a schemei de plafonare - s-a ajuns chiar ca aceasta să fie contestată la Curtea Constituțională a României. Ministrul Burduja spune că ”orice schimbare vom face, o vom face foarte transparent, aşezat, pentru că spre deosebire de anii anteriori, acum avem timp să gândim aceste lucruri. Şi am avut deja câteva întâlniri tehnice cu ANRE (autoritatea este cea care gestionează piaţa şi acest subiect al schemei de compensare, plafonare. Şi în acelaşi timp, sigur, că avem şi o presiune pe bugetul de stat, care, dacă vreţi aşa, în mod egoist, sigur că e problema Ministerului de Finanţe, dar totuşi trebuie să ne gândim şi la aceste greutăţi şi la faptul că în continuare există restanţe pe care Ministerul de Finanţe, Statul român, Guvernul României le au către furnizorii de energie electrică şi de gaze.”
Citeste si:
Măsuri țintite aproximativ
Bruxelles-ul a mai precizat că, dacă prețurile energiei vor crește iar, se recomandă, în locul plafonării, măsuri țintite pe consumatorii casnici și non-casnici vulnerabili și pe stimularea eficienței energetice. Sebastian Burduja afirmă că România a luat deja astfel de măsuri, prin cardurile de energie – doar că acestea nu se vor putea prelungi și în 2024, deoarece cadrul financiar prin care erau finanțate se termină anul acesta.
Ministrul recunoaște totuși că plafonarea nu s-a făcut foarte bine țintit ci ţintirea a fost aproximativă, pe baza consumului. S-a spus că, în cazul în care consumi sub 100 de kWh, atunci probabil eşti o gospodărie cu venituri mai mici şi ai acel plafon de 0,68 lei pe kWh. E adevărat, este o ţintire aproximativă şi noi căutăm soluţii cu Ministerul de Finanţe, cu Institutul Naţional de Statistică, cu ANAF, să identificăm mai bine consumatorii vulnerabili şi să direcţionăm mai mult sprijin către ei.”
Citeste si:
Restanțe de 8 miliarde de lei la furnizorii de energie electrică și gaze
Oficialul afirmă că ar fi vorba de restanțe de cel puțin 4 miliarde de lei doar la Ministerul Energiei – adică pentru compensarea facturilor consumatorilor non-casnici. Pentru cei casnici suma ar fi similară (aici ministerul de resort este însă cel al Muncii). Ministrul Energiei recunoaște că sunt în continuare întârzieri la plățile statului către furnizori și vorbește despre ”facturi de la finalul anului trecut pe care noi abia acum reuşim să le acoperim”.
Burduja vorbește despre un proiect de OUG elaborat împreună cu Finanțele și Ministerul Muncii care va permite ca pentru compensare să fie folosite integral sumele colectate în Fondul de solidaritate. Aici există un sold de 3,1 miliarde de lei, dar actualul cadru legal nu permite să se utilizeze decât 30% din sumă. Ministrul recunoaște totuși că e vorba de o soluție parțială, fiindcă sumele datorate furnizorilor sunt mult mai mari. Conform ANRE, decontul total al plafonării facturilor la energie electrică și gaze trecuse, în iulie, de 17 miliarde de lei.
Citeste si:
Pe de altă parte, oficialul nu e convins că schema ar trebui abandonată – lucru nu tocmai surprinzător, înaintea unui an electoral. ”Având în vedere că preţurile în piaţă au scăzut, dacă este să ajustăm această schemă, o vom face într-un mod etapizat, transparent şi în consultare cu toate componentele lanţului”, a afirmat Sebastian Burduja.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
