Inflația din luna iulie a scăzut sub pragul psihologic de 10% și a ajuns la 9,4%, o evoluție chiar mai bună decât cea anticipată de economiști, care acum sunt încrezători cu privire la finalul de an. Ecuația inflației va fi însă mult mai complicată anul viitor, dominat de campaniile electorale pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, locale și europene. Pentru a ține în frâu inflația în 2024, guvernul va trebui să spună ”nu” cererilor de măriri de salarii din aparatul bugetar, cereri greu de refuzat atunci când cei care fac asta sunt și cei care votează.
”Avansul consistent și puternic al salariilor ar putea complica povestea dezinflației pe măsură ce se apropie anul electoral 2024”, subliniază Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
Acesta se așteaptă ca salariul mediu net în România să urce în medie cu peste 15% la nivelul anului 2023.
În afară de sectoarele obișnuite care au înregistrat avansuri salariale peste medie în ultima perioadă (de exemplu, agricultura, serviciile IT, transporturile), în luna iunie s-a înregistrat o creștere uriașă de 28,7% a salariului din sectorul educației, ceea ce a impulsionat creșterea medie a salariilor din sectorul public general la 14%, nu departe de cea de 16,1% creșterea din sectorul privat.
”Măsura în care avansul puternic al salariilor se va reflecta în inflație este încă neclară, având în vedere că se suprapune peste o perioadă de incertitudini fiscale, peste o încetinire economică și peste o perioadă cu dobânzi relativ ridicate, care sunt mai stimulative pentru cei care economisesc. Cu toate acestea este greu de crezut că nu va avea nici un efect. După cum a subliniat recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, inflația determinată de salarii s-ar putea dovedi destul de periculoasă și dificil de controlat, având în vedere că ar putea necesita o restricție suplimentară a cererii agregate prin intermediul unor rate ale dobânzii și mai mari”, a explicat Valentin Tătaru.
Citeste si:
După mai multe săptămâni de grevă în școli, Guvernul a stabilit în iunie creșteri salariale brute de 1.000 de lei – reprezentând un avans din creşterea pe viitoarea grilă pentru personalul didactic – și de 400 lei pentru personalul nedidactic din educație.
Greve pentru mărirea salariilor au fost atunci anunțate și în cazul angajaților din Poliție, Sănătate și CFR, dar guvernul a liniștit sindicatele cu promisiuni de creștere a lefurilor.
”Ne menținem estimarea privind o inflație de 6,9% la sfârșitul anului, deși admitem că riscurile sunt ușor înclinate spre creștere, ca urmare a pachetului fiscal anunțat recent, dar încă neadoptat. Aceste riscuri au fost subliniate în mod clar și de BNR, deoarece au într-adevăr potențialul de a deraia povestea dezinflației. Pe de altă parte, scenariul pentru anul viitor nu s-a schimbat prea mult, întrucât vedem inflația globală sub 7% (rata-cheie a BNR) în februarie 2024, urmată de o coborâre treptată spre zona de 4% până la sfârșitul anului”, a spus Tătaru.
Citeste si:
BNR estimează că inflația va atinge nivelul de 7,5% la finalul acestui an, țintă recent revizuită în creștere de la nivelul anterior de 7,1%.
De ce a scăzut inflația sub 10%?
Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%, conform INS. Aceasta s-a redus de la nivelul anterior de 10,64%, revenind la pragul psihologic de o singură cifră.
Ieftinirea legumelor și a electricității a fost principalul factor care a contribuit la reducerea inflației. Prețurile alimentelor au scăzut cu 0,49% m/m, în mare parte datorită unei componente sezoniere importantă legată de producția de legumele proaspete provenite de la fermierii autohtoni. Pe de altă parte, carnea a continuat să împingă prețurile de consum mai sus. Prețurile serviciilor au crescut cu 1,01% m/m, înregistrând creșteri de prețuri pe scară largă.
Citeste si:
Zahărul, transportul aerian şi cartofii se află în topul scumpirilor înregistrate în ultimul an, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
În luna iulie a acestui an, preţul zahărului a fost cu 51,86% mai mare comparativ cu iulie 2022, cel al cartofilor a urcat cu 36,71%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 27,98%, margarina cu 25,80%, iar brânza de vaci cu 25,07%.
Uleiul este singurul produs alimentar care a înregistrat o ieftinire în ritm anual, cu 13,84%.
Faţă de luna iunie a acestui an, cel mai mult s-au scumpit carnea de porc (plus 1,06%), ţuica, rachiuri şi alte băuturi (plus 0,95%), carnea de vacă (0,89%), dar şi cea de pasăre (0,81%).
Pe de altă parte, cartofii au fost mai ieftini cu 9,51% în iulie faţă de iunie 2023, alte legume şi conserve de legume au avut un preţ mai mic cu 6,88%, iar uleiul s-a ieftinit cu 2,7%.
Citeste si:
La capitolul mărfuri nealimentare, în ultimul an cel mai mult s-au scumpit energia termică, cu 23,82%, detergenţii - 19,02% şi articolele de igienă şi cosmetice - 16,45%.
Sursa foto: Shutterstock / Mircea Moira
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
