Surprinză neplăcută în privința inflației înregistrată în România, cel mai recent raport al INS arătând că aceasta a urcat în ianuarie 2024 la 7,41%, peste nivelul la care majoritatea economiștilor se așteptau. Motivele sunt variate, dar faptul că firmele au avut curajul să transfere instant costul noilor taxe în prețurile de la raft a contribuit fără îndoială la inflația peste așteptări. Faptul că inflația întârzie să se domolească ar putea convinge BNR să amâne momentul la care va adevăratul semnal al reducerii dobânzilor.
”În sens larg, cifrele recente privind evoluția inflației ar putea arăta, de asemenea, că firmele au fost suficient de încrezătoare pentru a transfera costurile crescute, cauzate de majorarea taxelor, în prețuri. Firmele ar fi acționat astfel pe fondul redresării vânzărilor înregistrată în trimestrul al patrulea (2023) și pe fondul creșterii puternice a salariilor reale, care se preconizează că va continua în 2024”, meționează economiștii ING Ștefan Posea și Valentin Tătaru, într-un raport adresat investitorilor.
Inflația de 7,41% anunțată de INS a fost ușor peste nivelul de 7,34% anticipat de economiștii Erste/BCR, și semnificativ peste nivelul de 7,2% - mediana estimărilor făcute de analiștii care au participat la un sondaj Bloomberg. BCR anticipează o inflație de 4,3% la finalul anului 2024, în vreme ce ING are o țintă de 4,7%.
Citeste si:
Sura grafic: INS, Wall-Street.ro
Ce a dus la creșterea inflației în ianuarie?
Prețurile la alimente și servicii au contribuit cel mai mult la suprinza negativă a inflației din ianuarie. Scumpirea acestora era parțial așteptată, având în vedere majorarea taxelor și accizelor pentru carburanți, tutun, alcool și TVA pentru unele produse zaharoase, precum și a accizelor pentru activități recreative și de agrement.
Puține companii au acceptat să ”înghită” noile taxe prin reducerea marjelor de profit, astfel că prețurile la produse au crescut și taxele mărite pentru companii au ajuns, în final, să fie suportate de consumatorii obișnuiți.
La începutul lui 2024 au fost introduse noi accize pentru băuturile (nealcoolice) cu adaos de zahăr, iar TVA pentru cele cu conținut ridicat de zahăr a crescut de la 9 la 19%. De asemenea, cota de TVA a fost majorată pentru alimentele ecologice și tradiționale de la 5% la 9%. Nu în ultimul rând, au fost majorate accizele pentru băuturile alcoolice, benzină, motorină și produsele din tutun.
Citeste si:
”Pe baza estimărilor noastre, aceste modificări ale impozitelor indirecte au avut un impact de 0,7 puncte procentuale asupra cifrei anuale a Indicelui Prețurilor de Consum (IPC)”, spune, într-un raport adresat investitorilor, Dorina Ilasco, analist BCR.
Dincolo de produsele afectate de majorarea taxelor, în ianuarie au existat scumpiri semnificative și ale unor produse și servicii care teoretic nu ar fi trebuit să fie influențate, și anume: fructele, legumele, biletele de avion, serviciile de distribuție ale apei, chiriile și serviciile poștale.
Scăderea dobânzilor ar putea fi amânată. Românii cu rate ar putea să mai aibă de așteptat până vor vedea o reducere a acestora
Inflația puternică din sectorul serviciilor și influența acesteia asupra salariilor, împreună cu o creștere economică mai mare decât cea preconizată, ar putea convinge reprezentanții Băncii Naționale a României să rămână neutri în privința dobânzii cheie în următoarele luni, consideră economiștii ING.
Citeste si:
”În condițiile în care atât inflația, cât și creșterea economică sunt peste așteptări, șansele unei amânări a ciclului de relaxare a Băncii Naționale a României au crescut. Totuși continuăm să credem că luna mai 2024 va fi punctul de plecare pentru următorul ciclu de relaxare monetară”, menționează economiștii ING.
În ianuarie 2023 a avut loc ultima majorare a dobânzii de politică monetară, BNR anunțând atunci un nivel de 7%. De atunci și până în prezent, BNR a decis să mențină dobânda la acest nivel, o eventuală scădere a acesteia fiind așteptată după ce inflația dă semne reale de scădere.
ING crede că dobânda cheie la finalul anului va fi de 6%, în vreme ce BCR are o țintă de 5,75%. Ambele bănci cred că prima reducere a dobânzii va fi anunțată de BNR în luna mai.
Citeste si:
Nivelul dobânzii cheie influențează puternic dobânzile practicate de bănci atât la depozitele bancare, cât și la credite. Din acest motiv, o scădere a dobânzii cheie este așteptată să se traducă și într-o scădere a ratelor plătite de români.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
