Creşterea economică pentru anul 2024 este estimată la 3,4%, iar pe termen mediu avansul PIB va fi susţinut de fondurile externe care vin prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin investiţii guvernamentale, investiţii în infrastructură, dar şi de un consum privat, cu o evoluţie puţin sub creşterea economică, a declarat, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), Cristian Stănică, scrie Agerpres.
"Pentru anul 2024, creşterea economică estimată este de 3,4% şi suntem extrem de preocupaţi să analizăm şi Indicele Antreprenoriatului Românesc şi să-l includem în prognozele noastre pe termen scurt pentru a îmbunătăţi estimarea pentru acest an. Desigur, modificările estimărilor iniţiale vor fi mai importante către finalul anului în prognoza de toamnă, când vom avea şi date importante de la Institutul Naţional de Statistică. Din punctul nostru de vedere, pe termen mediu, creşterea economică va fi susţinută în special de investiţii, fapt care s-a întâmplat şi în 2023, când, mai ales investiţiile guvernamentale, au avut o evoluţie peste estimări, a spus Stănică, la lansarea lucrării "Indexul Antreprenoriatului Românesc Sem. I, 2024", cea mai nouă cercetare a mediului de afaceri românesc.
Citeste si:
În opinia sa, economia va fi ajutată de fondurile externe care vin prin PNRR, prin investiţii guvernamentale, investiţii în infrastructură şi printr-un consum privat, care va avea o evoluţie puţin sub creşterea economică.
Preşedintele CNSP a subliniat că "nu va mai fi creşterea dinainte de anul 2019", deoarece s-a reconfigurat economia naţională şi, în structura acesteia, se va pune mai mult accentul pe motorul bazat pe investiţii, digitalizare şi implementarea noilor tehnologii.
Ionuț Dumitru atrage atenția că rezervorul cu bani europeni s-ar putea închide: România nu are bani proprii nici măcar pentru o lucrare mare de infrastructură
Dezvoltarea economică a României s-a bazat în ultimii ani pe banii proveniți din fondurile europene, fie că vorbim de infrastructură sau parcuri fotovoltaice. Cu toate că beneficiile pe care ni le-a adus aderarea la UE sunt incontestabile, este important să nu picăm în frenezia banilor de la Bruxelles, un rezervor de resurse care, cel mai probabil, se va închide parțial pentru România începând din 2027. Aceasta este părerea lui Ionuț Dumitru, economistul șef Raiffeisen Bank, care menționează că din banii proprii a României nu am fi în stare să facem nici măcar un proiect mai mare de infrastructură, precum o autostradă.
Citeste si:
„Noi avem o dependență foarte mare de investiții. Depindem de niște fonduri europene, dar nu știu dacă vom mai putea conta pe viitor de ele. România nu are bani proprii nici măcar pentru o lucrare mare de infrastructură.
Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank
În cei 16 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, suma totală netă primită de România, din momentul aderării (1 ianuarie 2007) şi până la jumătatea lui 2023, se ridica la 56 de miliarde euro, conform Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. De asemenea, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a primit până acum 6,35 miliarde de euro prin cele două componente de asistenţă financiară rambursabilă şi nerambursabilă.
Aceste fonduri europene le vedem în proiectele de infrastructură, în dezvoltarea agriculturii și în aproape orice panou fotovoltaic din România. Totuși, aceste fonduri nu vor mai fi atât de abundente pentru țara noastră. Motivul? România nu mai e o țară săracă.
Citeste si:
Sursa foto: shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
