In tarile dezvoltate exista diverse modele de protectie impotriva dezastrelor naturale, de tip public-privat, prin setarea legislatiei si introducerea obligativitatii asigurarii minime. Altfel, protectia pe piata privata de asigurari ar fi mult prea costisitoare pentru populatia expusa.
In urma unor conditii meteorologice violente, cum ar fi cele cauzate de uraganul Irene din SUA, proprietarii de locuinte ajung intr-un final sa observe beneficiile unei asigurari. Este nevoie de o pierdere majora pentru ca oamenii sa cunoasca importanta protectiei, scrie Insure.com.

Pagubele provocare de uragan i-ar putea costa pe asiguratori 3,4 miliarde de dolari, conform firmei de modelare a dezastrelor naturale EQECAT. Din punct de vedere al pagubelor economice produse in SUA, acestea sunt estimate la 10 miliarde de dolari. De asemenea, 40 de milioane de persoane au fost afectate, in New York, New Jersey si Connecticut.

Statele au cautat sa-si protezeje locuitorii


De aceea, pe langa asigurarile facultative, in tarile dezvoltate exista diverse modele de protectie impotriva dezastrelor naturale, toate avand insa la baza aceleasi principii - setarea unei legislatii clare, explicitarea modului de subscriere si introducerea obligativitatii pentru anumite produse de asigurare, precum si stabilirea raspunderii asiguratorilor in caz de dezastru. Alte state subventioneaza prima de asigurare pentru cei care locuiesc in zone cu expunere majora.

"Ceea ce s-a intamplat constant in ultimii ani arata ca inundatiile reprezinta pentru Romania un risc tranformat aproape intr-o certitudine. Nu ne mai intrebam daca vom avea inundatii, stim ca acestea vor lovi, in fiecare an, o zona sau alta a tarii. Iar in unele dintre regiuni, ca urmare a inundatiilor, apare fenomenul alunecarii de teren", declara Marius Bulugea (foto), directorul general al Pool-ului de asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID).

Fara o subventie de la stat, protectia pe piata privata de asigurari pentru un risc devenit aproape certitudine ar fi mult prea costisitoare pentru populatia expusa. In alte tari s-a recurs la parteneriate de tip public-privat, prin care guvernele contribuie alaturi de asiguratori in cazul unor dezastre majore.

Astfel de parteneriate exista, de exemplu, in Japonia, Turcia si Taiwan, pentru riscul de cutremur, iar in Olanda, Franta, Spania, Australia si Statele Unite au fost create programe pentru riscul de terorism. In unele tari, riscul de cutremur este asigurat separat – Mexic, Italia, Indonezia etc. In Noua Zeelanda exista o schema nationala de acoperire a riscului de cutremur, iar entitatea care gestioneaza programul a fost creata de guvern si are garantia acestuia in caz de dezastru. Alte guverne au ales sa cumpere asigurare pentru a-si acoperi potentialele pierderi financiare in cazul unui dezastru.

Toate parteneriatele de tip public-privat, indiferent de riscurile pe care le acopera, au la baza cateva elemente comune – partea de acoperire a segmentului privat este foarte clar definita si limitata, iar guvernele isi pastreaza functia de asigurator de ultima instanta si de trasare a profilului de risc, astfel incat acesta sa poata fi cuantificat de catre asiguratori la un pret accesibil pentru populatie.

Prin PAID, Statul a impulsionat si dezvoltarea segmentului de polite facultative

Spre deosebire de alte state europene, in Romania nu se poate vorbi inca despre o cultura financiara, care include bineinteles si partea de asigurare. Si daca ne uitam la sumele alocate de la buget pentru refacerea locuintelor afectate de inundatiile din ultimii ani, care se ridica la peste 230 milioane de euro, poate ca va fi mai usor de inteles de ce statul a decis sa impuna obligativitatea asigurarilor.

"Poate ca lucrurile se vor schimba atunci cand vom intelege ca este necesar sa gandim pe termen lung, luand in calcul toti factorii neprevazuti care ne pot afecta planurile de viitor si identificand masurile prin care putem diminua efectele ce pot fi produse de acestia. In cazul segmentului de asigurari de locuinte, ultimele cifre arata foarte clar o crestere substantiala dupa lansarea politei obligatorii. Ceea ce inseamna ca statul a reusit, prin legea care guverneaza activitatea PAID, sa impulsioneze si dezvoltarea segmentului de polite facultative", afirma Bulugea.

"Nu am cumparat niciodata asigurare impotriva inundatiilor"


Locuitorii zonelor in care inundatiile nu sunt o amenintare curenta, nu sunt stimulati sa incheie o asigurare pentru acest tip de calamitate naturala. Dar, din experienta ultimilor ani, inundatiile reprezinta pentru Romania un risc tranformat intr-o certitudine. Nu ne mai intrebam daca vom avea inundatii, stim ca acestea vor lovi, in fiecare an, o zona sau alta a tarii. Iar in unele dintre regiuni, ca urmare a inundatiilor, apare fenomenul alunecarii de teren.

De exemplu, la recentul cutremur din Japonia, valurile tsunami au ajuns si pe coasta Californiei, inundand casele proprietarilor care nu-si asigurasera locuintele impotriva unei astfel de calamitati. De asemenea, prima dauna totala platita de PAID a fost pentru o locuinta distrusa de o inundatie produsa pe Valea Avrigului, la poalele Muntilor Fagaras, in luna iunie a acestui an. Pana in urma cu cativa ani, in zona respectiva nu au fost inregistrate astfel de fenomene, dar din cauza defrisarilor masive realizate in amontele rarului Avrig, inundatiile au devenit o sursa permanenta de ingrijorare pentru localnici.

"PAID nu lucreaza cu harti de risc, intrucat conditiile de asigurare sunt stabilite prin lege. Actul care guverneaza activitatea de emitere, subscriere si plata a daunelor in cazul producerii unuia dintre cele trei riscuri de dezastre naturale - inundatie, alunecare de teren sau cutremur - spune foarte clar ca toate locuintele din Romania trebuie asigurate impotriva acestor fenomene, indiferent de zona in care se afla" spune seful PAID.

"Nu stiam ca am nevoie de o asigurare de cutremur"

In ceea ce priveste riscul de cutremur, Romania are o expunerea majora la acest risc. Un studiu realizat de Banca Mondiala in 1978, arata ca la seismul din 1977 au fost afectate sub un milion de locuinte din cele aproximativ 6 milioane cat avea Romania. Costurile totale ale pagubelor, strict pentru locuinte, au depasit un miliard de dolari. Astazi, avem 8,4 milioane de locuinte cu o valoarea totala estimata la peste 115 miliarde de euro.

Prin urmare, un cutremur similar ar putea provoca pierderi semnificativ mai mari, daca luam in calcul doar pretul de reconstructie. Diverse studii realizate in urma cu mai multi ani arata ca expunerea rezidentiala in Romania, dupa clasa de materiale si inaltimea cladirilor, este estimata la peste 105 miliarde de euro. Doar in Bucuresti, valoarea expunerii rezidentiale depaseste 12 miliarde euro.

"Din pacate, in Romania s-a perpetuat credinta ca statul are obligatia sa plateasca in cazul in care fenomenele naturale extreme provoaca pagube majore bunurilor pe care le detinem. Pana la aparitia legii privind asigurarea obligatorie a locuintelor, cei care isi protejau bunurile printr-o polita facultativa reprezentau in jur de 15% din numarul total de proprietari. Iar mare parte dintre acestia incheiasera o astfel de polita nu pentru ca intr-adevar constientizasera nevoia de protectie, ci pentru ca isi achizitionasera locuinta printr-un credit si banca a solicitat acest lucru", spus Bulugea.

Program de reasigurare de 300 milioane de euro


In prezent, Pool-ul are un portofoliu de peste 818.000 de polite in vigoare, ceea ce inseamna ca 9,5% din locuintele din Romania sunt asigurate obligatoriu. Ca si structura, 62% dintre politele gestionate de PAID au fost incheiate pentru locuinte din mediul urban, iar restul pentru zona rurala. Aproape 510.000 de polite au fost incheiate pentru locuinte de tip A, ceea ce inseamna un volum de prime de aproximativ 10,2 milioane de euro. Pentru locuinte de tip B au fost incheiate peste 308.500 de polite, iar valoarea totala a primelor subscrise depaseste 3 milioane euro.

PAID a reinnoit contractul de reasigurare pentru anul de subscriere 2011/2012, iar acesta a intrat deja in vigoare incepand cu data de 15 iulie 2011. Acest program de reasigurare este de tip “excedent de dauna” si are o capacitate de 300 milioane de euro, care a fost stabilita cu ajutorul modelelor de catastrofa folosite pe piata internationala de reasigurare.

"Nivelul de acoperire prin programul de reasigurare este mai mult decat suficient pentru plata daunelor maxime posibile raportate la portofoliul de polite actual. Retinerea Pool-ului este de 250.000 de euro pentru un eveniment. Un avantaj major al contractului de reasigurare este faptul ca in cazul producerii unui eveniment, daca retinerea PAID va fi depasita, despagubirile se vor plati dupa primirea sumelor corespunzatoare din reasigurare. Astfel, PAID nu va fi nevoit sa avanseze fonduri din resurse proprii.

Prin polita obligatorie suma pentru care poate fi asigurata o locuinta este de 20.000 de euro sau de 10.000 de euro, in functie de tipul constructiei si indiferent de valoarea reala a casei. Iar pretul politei este de 20 de euro, respectiv de 10 euro. Deocamdata, acestea sunt datele prevazute in lege, iar PAID trebuie sa aplice reglementarile in vigoare. Pentru cei care doresc sa isi asigure locuintele la valoarea reala si pentru mai multe riscuri, exista produsele facultative, al caror pret este stabilit de politica de subscriere a fiecarei companii in parte.



Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri