Piata de retail financiar-bancar urmeaza sa-si desemneze castigatorii si perdantii in urmatorii doi sau trei ani, sustin analistii. Institutiile de credit sau leasing mici fie vor trece pe segmente de nisa, fie vor fi inghitite de pestii mai mari, iar viitorul pietei de retail va apartine marilor retele. Pe piata sunt 29 de jucatori n plus (din numarul total de 39 de banci). Concurenta va creste in viitor, iar pana la urma va fi vorba de supravietuirea celui mai puternic.
GE Money sau Provident, finantatori nebancari prezenti deja pe piata central si est-europeana cu un succes remarcabil, au intrat deja pe piata romaneasca. Totodata, aparitia retelelor de distributie alternative (sucursale bancare), a francizelor sau a brokerilor de credite mobili, a unor adevarate magazine de credite (cu sedii proprii, dar si pe Internet) precum Ymax Premier, Creditlink sau Credit Store, reprezinta doar inceputul unei tendinte de specializare a pietei de retail si de diversificare a distributiei de produse bancare sau de leasing in teritoriu. Credem ca piata romaneasca va urma modelele altor piete din Europa Centrala si de Est integrate recent in Uniune, unul dintre aceste exemple fiind Polonia. In prezent, la Banca Centrala a Poloniei exista 44 de cereri de licenta din partea unor holdinguri financiare si bancare, sustine Hendrik Bremer, director al Roland Berger, Viena. Piata Poloniei a fost data ca exemplu intrucat se aseamana cel mai mult cu aceea a Romaniei din punctul de vedere al ritmului de crestere, actualmente superior celor din Ungaria sau Cehia. Va urma o tendinta de extindere a retelelor alternative de distributie, precum si reducerea costurilor pe fiecare sucursala.
Viteza de adaptare a unor produse este mult mai mare in Romania decat in alte tari, intrucat piata nu s-a putut diversifica decat intr-o mai mica masura pana acum, spune directorul pentru Romania al Roland Berger, Codrut Pascu. Daca piata a permis tuturor bancilor sa ofere produse generale de retail, acest lucru nu va mai fi mult timp posibil, concurenta impingand bancile mici spre specializare, sustine Pascu. Bancile si institutiile de finantare nebancara (IFN) vor dispune insa de o perioada de optiune (window of opportunity) mult mai mica decat cei 5-6 ani pe care i-au avut la dispozitie celelalte tari nou-integrate.
Noi reguli pe piata
Factorii ce vor face diferenta dintre banci si vor determina avantajul competitiv vor fi administrarea riscului si a costurilor, considera presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen. Masurile drastice impuse de BNR bancilor comerciale vor fi resimtite in curand si de catre IFN-uri (in principal constituite din piata de leasing si a companiilor de credit de consum), care se vor vedea nevoite sa constituie provizioane de risc si sa faca fata unor costuri suplimentare prin participarea la fonduri de garantare. Creditul doar cu buletinul va disparea intrucat, odata cu inasprirea conditiilor de expunere la risc, IFN-urile vor fi nevoite sa evalueze drastic fiecare nou client dupa un nou model (credit scoring).
Guvernatorul Mugur Isarescu ne-a declarat ca masurile ce vor fi impuse sectorului de retail al IFN vor fi drastice. Creditul de consum trebuie stavilit pentru a diminua importurile, deficitul de cont curent si, indirect, inflatia - adica indicele preturilor. Totusi, oficialii BNR sustin ca piata nu trebuie speriata si ca nu s-au primit inca toate datele necesare de la firme pentru a fi constituit un set de reguli. Prognoza BNR privind limitarea vitezei de crestere a creditului neguvernamental n 2006 la 30% trebuie privita prin prisma obiectivelor de reducere a inflatiei, care impun continuarea unei politici monetare restrictive, sustine prim-vice-guvernatorul BNR, Florin Georgescu.
Daca bancile au gasit insa modalitati de a se eschiva de la masurile BNR, prin externalizarea portofoliilor de credit in valuta, in principal pentru corporatii, dar si pentru retail, este greu de crezut ca parte din IFN-uri, in speta cele mai puternice, nu vor gasi portite de evitare.
Castigatorii - bancile mari
In plus, masurile Basel II vor impune o si mai stransa coordonare a riscurilor aferente creditarii si o crestere a provizioanelor - in consecinta, a costului. Pe de alta parte, concurenta a impins deja in jos marjele de dobanda (diferentele dintre dobanzile la credite si cele la economisire) si profitul bancilor pana aproape de cele europene, lupta pentru clienti de retail devenind sufocanta pentru bancile mici.
Populatia se va indrepta catre bancile care ofera in primul rand cele mai ieftine produse, apoi se va tine cont de diversitatea portofoliului de produse si de rapiditatea cu care acestea sunt oferite, sustine van Groningen. Marjele au scazut, insa ele pot fi suportate de catre bancile cu un risc de management si cu o strategie a costurilor performante, crede seful Raiffeisen. Numai acesti jucatori isi vor putea permite sa dea credite mai mari, chiar marind un pic riscul. Sunt de acord cu ceea ce a sustinut si dl Patrick Gelin (presedintele BRD Socit Gnrale), ca in viitor retailul va apartine bancilor mari, care vor avea capacitatea de a gestiona cel mai bine riscul, iesind castigatoare din lupta de pe piata de retail, a afirmat van Groningen.
Dobanzile, incotro?
Lupta pentru cote de piata este in plina desfasurare. Marjele de dobanda de pe piata romaneasca se apropie deja de cele de pe piata internationala - au ajuns la 4,5-5% si mai pot scadea, dar nu mult (probabil cu 0,5%), afirma vicepresedintele BRD Socit Gnrale, Petre Bunescu. Factorul de diferentiere intre banci va fi dat si de accesul rapid la credite, durata de obtinere si profesionalismul personalului bancilor, dar si de posibilitatile de rambursare si refinantare, crede Bunescu. Totodata, am descoperit zone de retail inca neocupate, pe care le studiem in prezent, unde vom intra cu noi produse. De exemplu, BCR si BRD au venit pe piata cu un astfel de produs nou, care permite celor creditati sa mai ia un imprumut pe masura ce isi platesc ratele, egal cu volumul sumei deja rambursate.
Influenta inflatiei si a politicii monetare
Chiar si bancile de locuinte au in vedere modificari ale conditiilor de economisire si creditare, sustine presedintele HVB pentru Locuinte, Petre Tulin. Castigatorii vor fi aceia care vor putea mari volumul de activitate, crede Tulin. Bancile vor trebui sa invete ce inseamna marje de dobanda mai scazute, asa cum se intampla si in occident, si vor trebui sa treaca la o reducere a costurilor operationale.
Pe masura ce inflatia scade si costurile de reglementare impuse prin masurile BNR vor scadea, intrucat banca centrala va schimba regulile, explica Tulin.
Mugur Isarescu a lasat sa se inteleaga ca masurile de temperare a creditarii, asa-numitele masuri neortodoxe, ar putea fi inlaturate abia atunci cand inflatia anuala se va indrepta catre orizontul de 5%. Intrucat pentru 2008 se prevede un orizont de inflatie de 4%, costurile cu rezerva minima obligatorie, limita creditelor in valuta si chiar si expunerea maxima a cetateanului la credite ar putea fi schimbate spre sfarsitul lui 2007.
Pana atunci insa, BNR mai are de operat cel putin o restrictionare, de data aceasta asupra creditului in lei, care devine tot mai amenintator si ii tine in alerta pe bancherii centrali. Apoi, pe lista BNR urmeaza normele de reglementare pentru IFN-uri. Deocamdata maraim la creditul in lei, a spus Isarescu cu ocazia prezentarii raportului asupra inflatiei.
Daca BNR mentine insa dobanda de politica monetara (in prezent de aproximativ 8,5% - cu care atrage bani de la bancile comerciale, pentru a steriliza excesul de lichiditate in lei de pe piata) sau daca dobanda va fi usor ridicata - masura ce ar putea ajuta in lupta cu inflatia -, atunci creditul de retail va ramane temporizat, sustine vicepresedintele Alpha Bank, Sergiu Oprescu. Pe de o parte, se pune o presiune asupra bancilor sa aiba dobanzi la credite destul de ridicate, insa temporizeaza cresterea creditului in favoarea plasamentelor bancilor la BNR, spune Oprescu.
In acelasi timp, rata dobanzii BNR obliga bancile sa creasca si dobanzile la economii, dinamica economisirii fiind negativa in ultimul an, cand ritmul de crestere a depozitelor a fost de numai 20%, fata de o crestere a creditului de 46%, spune Oprescu.
In acest context, premiantii bataliei pentru cote de piata de retail vor fi bancile rezistente la socuri, cu sprijin extern, retele extinse si viteza de reactie rapida. Consumatorii vor avea de suferit de pe urma restrictiilor activitatii bancare si a IFN, insa nu pentru mult timp (maximum doi ani), si, in acelasi timp, vor avea de castigat din razboiul marjelor dobanzii si al comisioanelor.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
