Imaginea actuala a pietei de asigurari a fost si ramane inevitabil influentata de ceea ce apare in presa, de calificative grele, cum ar fi cel de "piata cangrenizata" sau de neputinta de a se dezvolta in spatele unor expresii, precum: "lipsa educatiei financiare" sau "preturi prea mici la RCA". Recent, concluziile testelor de stres efectuate de ASF au tras semnalul de alarma: "niciun asigurator nu ar putea sa plateasca despagubirile in caz de cutremur major". Dar, este oare asa?

Din acest punct de vedere, riscul reputational ramane unul dintre cele mai importante riscuri care ameninta industria de asigurari si in 2015, apreciaza Anca Babaneata (foto), membru al consiliului director in cadrul Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurari din Romania (UNSAR) si CEO Gothaer Asigurari. Testele de stres au evidentiat ca numai o singura companie de asigurari (si aceea de viata) din cele 13 supuse acestora de catre ASF pe standardele Solvency II, aplicate de la 1 ianuarie 2016, ar indeplini cerinta de capital de solvabilitate (SCR) de peste 100% in cazul unei catastrofe naturale cu cutremur si doar trei in cazul unor inundatii.

Wall-Street.ro: Considerati ca exercitiului BSR de evaluarea activelor si a pasivelor si testele de stres au fost utile pietei de asigurari?

Anca Babaneata: Asa cum am mentionat si in conferinta de presa organizata in data de 23 iulie de catre UNSAR, asociatia considera ca testul de stes este un exercitiu util. Inainte de orice, este util pentru ca atrage inca o data atentia asupra faptului ca riscul de cutremur este unul dintre riscurile virulente care pot afecta atat asiguratii, cat si asiguratorii din Romania. Piata de asigurari din Romania migreaza de la un mod de a se raporta si de a isi judeca expunerile si activitatea, de la Solvency I la Solvency II, care presupune, evident, alte abordari si considerente, dupa care pana la urma asiguratorii trebuie sa se reaseze. Evident, inainte de 1 ianuarie 2016 este util acest punct de reper pentru a vedea unde te afli fata de implementare.

In plus, sigur ca un astfel de exercitiu este binevenit pentru evaluarea starii de functionare a unei piete importante pentru economia romaneasca, asa cum este piata de asigurari. Tinand cont de severitatea scenariului care a stat la baza acestui proiect-pilot, precum si de metodologia folosita, putem afirma ca rezultatele pietei din Romania nu difera de rezultatele pe care le-ar fi inregistrat orice alta piata de profil din Europa.

Wall-Street.ro: V-ati asteptat ca testele de stres sa evidentieze asemenea puncte slabe? Raportul de stres a indicat un deficit de capital de 1,6 miliarde de lei (360 mil. euro).

Anca Babaneata: UNSAR considera neconforma cu realitatea afirmatia conform careia "niciun asigurator nu ar putea sa plateasca despagubirile in caz de cutremur major". Chiar si intr-un scenariu de o severitate dusa la extrem, cei mai multi dintre asiguratori pot sa plateasca daunele asumate, cu pretul diminuarii ratei de solvabilitate. Faptul ca marja de solvabilitate ar putea fi afectata nu echivaleaza cu imposibilitatea de a plati despagubirile.

Punctele slabe, sunt vulnerabilitati punctuale ale sistemului, cele mai multe cunoscute si inainte de publicarea rezultatelor testului de stres. In ceea ce priveste nivelul despre care se discuta, acesta este influentat de scenariile extreme si improbabile care au fost folosite. Adevarul este ca sistemul asigurarilor din Romania este functional si poate face fata obligatiilor de plata asumate.

Atat BSR cat si testele de stres, care comporta scenarii dramatice, vin sa arate o imagine despre cum ne aflam la finele lunii iunie din 2014 daca ar fi fost in vigoare Solvency II. Pe cand, mai avem pana la 31 decembrie 2015 si acum ne aflam intr-un proces in care toate companiile lucreaza astfel incat sa fie pregatite sa faca fata cerintelor Solvency II.

Wall-Street.ro: Considerati ca ipotezele de la care a pornit ASF evaluarea activelor, pasivelor si testele de stres au influentat puternic negativ rezultatele?

Anca Babaneata: Este adevarat ca aplicarea unor scenarii mai apropiate de realitate ar fi reflectat altfel stadiul de functionare al pietei romanesti de asigurari. In testul de stres realizat de ASF in colaborare cu EIOPA se combina factori de risc specifici activitatii de asigurari cu aparitia de deficiente de provizionare si de incapacitate de plata ale reasiguratorilor internationali, ceea ce conduce in mod automat la rezultate care nu reflecta situatia reala.

Testele de stres au presupus recalcularea fondurilor proprii disponibile conform cerintelor Solvency II pentru fiecare societate la 30 iunie 2014 si stresarea pozitiilor bilantiere. Toate rezervele de dauna pe dosarele cu pretentii solicitate in instanta au fost majorate cu 10%. Pentru toate celelalte s-au majorat rezervele de dauna cu 2%, ca efect al inflatiei. Totodata a fost simulata dauna maxima probabila in cazul unui scenariu de cutremur, respectiv de inundatii, pentru contractele in vigoare la data de 30.06.2014, efect inclus deasemenea in socul aplicat rezervelor tehnice, pe o metodologie asemanatoare cu cea aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2016.

Si aceasta, dintr-o anumita perspectiva este suficient de agresiva pentru ca ia in calcul doar sumele asigurate pe locuinte sau cladiri si continut si nu tine cont sub nici o forma de fransize. De exemplu, daca discutam de o locuinta de valoare medie in piata, cu o suma asigurata pe asigurare facultativa de 60.000 de euro, o fransiza la cutremur de 20.000 euro (care este PAD-ul de fapt) influenteaza semnificativ expunerea asiguratorului respectiv.

S-au luat in considerare sumele asigurate, iar pe baza acestora a fost calculata dauna maxima posibila conform Ordinului 12/2012, majorata, de asemenea, cu 15% la valoarea bruta. Apoi, au fost diminuate rezervele cedate in reasigurare cu 25% pentru reasiguratorii din acelasi grup si cu 15% in cazul reasiguratorilor din afara grupului. Dupa aceea, s-au recalculat inca o data fondurile proprii eligibile (disponibile) si s-a comparat rezultatul final.

Rezultatele testelor de stres cu au tinut cont de fransiza PAD si nici de calitatea reasiguratorilor. De multe ori, reasiguratorii din acelasi grup sunt mai bine cotati financiar decat altii din afara grupului.

Pozitia UNSAR a fost ca un cumul al acestor considerente ale testului de stres ajunge sa fie foarte departe de realitate. Nu contesta nimeni ca o estimare de dauna maxima probabila trebuie putin stresata, dar ignorarea fransizelor PAD in zona de locuinte poate avea un impact semnificativ. Astfel, se pune o greutate si mai mare pe ceea ce cade pe umerii companiilor. La fel si cedarea in reasigurare, netinandu-se cont de calitatea resiguratorilor.

De aceea a considerat si UNSAR ca este important sa vina si sa clarifice si sa distinga intre un test de stres care are la baza un cumul de scenarii averse si situatia actuala a pietei de asigurari in cazul in care s-ar intampla un cutremur. Trebuie spus ca dauna estimata pe portofoliul total din industria de asigurari se ridica la un miliard de euro, iar capacitatile disponibile sunt mult mai acoperitoare.

Pe acelasi scenariu, probabil aplicat la orice alta piata din regiune si UE este foarte posibil ca nici una dintre companii sa nu fi inregistrat un altfel de rezultat, pentru ca felul sau metodologia prin care companiile de asigurare isi cumpara protectie in reasigurare este unul si acelasi aplicabil la nivelul industriei. Adica, aceeasi metodologie de calcul si estimare a capacitatii sau necesarului de reasigurare este folosita si de catre o companie cotata dublu sau triplu A in Europa sau SUA.

Wall-Street.ro: Ati spus ca dauna maxima probabila in caz de cutremur in Romania este de un miliard de euro. Cum ati ajuns la aceasta suma?

Anca Babaneata: Capacitatea de despagubire a membrilor UNSAR, prin protectiile de reasigurare de tip CAT XL cumparate pentru 2015, se ridica la peste 1,45 miliarde euro, in timp ce dauna maxima posibila pe portofoliul asigurat -rezidential si corporate - se ridica la 1 miliard de euro, conform analizei realizata de AON Benfield, la solicitarea UNSAR, cel mai mare broker de reasigurare din lume, recunoscut ca expert in plasamentul riscurilor catastrofale. Din cele opt milioane de locuinte, companiile UNSAR asigura in prezent o pondere de numai 20%, adica aproximativ 1,8 milioane de polite, pe ambele forme de asigurare. Modelul nu ia in calcul, doar partea rezidentiala ci si cea comerciala, adica afacerile asigurate pe forma de property in Romania.

Sumele asigurate luate in calcul suporta greutati mai mult sau mai putin egale. Astfel, au fost 118 miliarde de euro in sume asigurate luate in calcul prin aceasta modelare, protejate prin programe de reasigurare CAT XL, asezate mai mult sau mai putin intre cele doua forme de asigurare - 64 de milioane de euro pe sectorul de reizdential si 54 de milioane de euro pe non-rezidential. In schimb, in estimarea de dauna maxima posibila care a iesit un pic peste 1 miliard de euro ponderea cea mai mare o are zona de comercial, de 783 de mii de euro si respectiv 261 de mii de euro pe rezidential.

Cu siguranta, exista in afara de preocuparea asiguratorilor de a-si gestiona resursele pentru a raspunde unui eveniment catastrofal exista si un interes concret in a veni mai aproape de client, deoarece zona de comercial are inclusiv acoperiri de pierderi ale profitului pentru daunele produse. Cu cat asiguratul incepe mai repede reconstructia, reparatia, fabricii, unitatii cu atat despagubirile pe "business-intreruption" pot fi diminuate.

Daca privim exclusiv la aceste cifre, discutam de un estimat al unei daune pe rezidential de 260 de milioane de euro, in contextul in care pentru ambele forme de asigurare sunt incheiate aproximativ 1,8 milioane de polite. Diferenta pana la 8 milioane de locuinte asigurate, lasa cu siguranta pe umerii romanilor si implicit a statului niste sume semnificative. Fara indoiala, exista o presiune financiara pe bugetele fiecaruia sau au reusit foarte putini sa puna bani deoparte pentru o polita de asigurare, dar realitatea este ca nimeni nu vorbeste de aceste sume.

De aceea, poate in afara de acest context, ceea ce ar fi important de punctat, este ca vorbim astazi de numai 20% din locuinte care sunt asigurate, pentru care asiguratorii fac fata si sunt capabili sa despagubeasca si dispun de capacitate mai mult decat suficienta. Avem peste un miliard daune estimate in varianta cea mai pesimista si capacitati disponibile de 1,45 miliarde de euro, cu peste 40% decat dauna maxima posibila estimata acum.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri