Profitabilitatea sistemului bancar din Romania este - inainte de impunerea taxei pe active - mai buna decat media europeana, dar nu exceptionala, insa impunerea acestei taxe ar putea sa o transforme din mai buna in mai slaba decat media europeana si, de asemenea, nu ar fi exclus, in acest scenariu, sa asistam la cateva iesiri de banci din Romania, sustine economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, intr-un articol publicat pe pe blogul Opinii BNR, potrivit Agerpres.

"Atacul declansat asupra bancilor - concretizat in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.114/2018 si de un set de trei legi aflate in dezbatere in Parlament - are la baza o premisa fundamentala: aceea ca bancile comerciale prezente in Romania au o profitabilitate mai mare decat omoloagele lor din alte state europene. Din aceasta premisa - daca este adevarata - pot decurge doua concluzii: noile prevederi legale nu vor determina bancile sa-si reduca activitatea in Romania ('nu pleaca cainele de la macelarie'); bancile vor accepta, fara entuziasm, sa-si reduca marja de profit, dand credite mai ieftine. Dar ce se intampla daca premisa este gresita, iar bancile din Romania nu sunt mai profitabile decat cele din Uniunea Europeana? Mai sunt valabile in acest caz cele doua concluzii?", se intreaba Valentin Lazea.

El afirma ca, pentru a face comparatii internationale, sursa cea mai credibila o constituie Consolidated Banking Data produsa de Banca Centrala Europeana. In aceasta baza de date, profitabilitatea sistemelor bancare din statele UE este comparata prin intermediul a trei indicatori: randamentul activelor (return on assets, ROA); randamentul capitalului (return on equity, ROE); raportul cost/venituri (cost to income ratio). Lazea le analizeaza pe rand, evidentiind pozitiile bancilor din Romania.

Astfel, referitor la Randamentul activelor (ROA), Valentin Lazea mentioneaza ca acest indicator arata cat castiga sistemul bancar dintr-o tara intr-un an de zile, raportat la volumul total al banilor pe care respectivul sistem i-a dat cu imprumut (prin credite catre firme si populatie) sau i-a investit (in imobile, titluri de stat etc.).

Valentin Lazea a calculat, pe baza datelor Bancii Centrale Europene (BCE), media ROA pe ultimii zece ani pentru care exista date disponibile (2008-2017), pentru un numar de 26 de state europene (bancile din Grecia si Croatia au fost excluse din calcul din cauza seriei incomplete de state). El sustine ca o observatie importanta este legata de metodologia BCE: aceasta institutie ia in calcul toate bancile dintr-o tara. In schimb, in metodologia utilizata de Autoritatea Bancara Europeana (ABE), pentru statele cu sisteme bancare mici, precum Romania si majoritatea celor care au aderat dupa 2003, se iau in calcul doar cifrele aferente primelor trei banci ca marime. Ori, aceste trei banci sunt, prin definitie, mai profitabile decat media bancilor din tara respectiva. Ceea ce inseamna ca, pentru Romania si majoritatea statelor din estul Uniunii Europene, indicatorii calculati de ABE sunt supraevaluati, adica arata o profitabilitate mai mare decat a sistemului bancar national, observatie valabila si in cazul celorlalti doi indicatori, randamentul capitalului, respectiv raportul cost/venituri.

PwC: Daca taxa pe active se...
Citeste si: Cat pierde statul din taxa pe activele bancare?

Potrivit economistului sef al BNR, pe acesti zece ani (2008-2017), bancile din Romania se situeaza, in medie, pe locul 8 din 26 in ceea ce priveste indicatorul randamentelor activelor, cu o valoare de 0,439%, ceea ce inseamna ca 100 de lei dati cu imprumut/investiti de sistemul bancar au generat un profit mediu de aproximativ 44 bani/an.

"Prin urmare, nu este adevarat ca Romania inregistreaza cea mai mare profitabilitate a bancilor, cel putin prin prisma indicatorului ROA. La valoarea medie de 0,439 a acestuia faceau referire si comunicatele Asociatiei Bancare a Bancilor, atunci cand incercau sa arate ca o taxare a activelor bancare cu o rata trimestriala de 0,3% (adica de 1,2% pe an) ar produce pierderi sistemului bancar, fiind mai mare decat rata istorica a randamentului activelor. In treacat fie spus, nici chiar sistemul bancar cel mai profitabil conform acestui indicator, cel din Cehia, nu ar face fata unei asemenea rate a taxarii", spune Lazea.

Conform economistului sef al bancii centrale, este adevarat ca, in privinta ROA, bancile din Romania s-au situat pe pozitii fruntase (locul 4 in 2017, locul 3 in 2015), dat tot atat de adevarat este ca dupa criza financiara internationala ele s-au situat pe pozitii codase (locul 27 in 2014, locul 22 in 2012).

"Dar adevarata intrebare pe care ar trebui sa si-o puna decidentii romani - guvernanti si parlamentari - este in ce masura bancile din Romania, dupa impunerea taxei pe active bancare prevazute in OUG 114/2018, vor mai dori sa-si continue activitatea in aceasta tara? Daca, chiar inainte de impunerea taxei, era mai rentabil sa desfasoare activitatea bancara in alte state estice (Cehia, Bulgaria, Polonia, Slovacia), nu va fi acest lucru cu atat mai atractiv dupa impunerea taxei? Sau, de ce ar prefera o banca sa faca business in Romania, unde obtine un castig anual aproximativ egal cu cel pe care l-ar putea obtine in Suedia, Luxemburg sau Finlanda, in conditiile unui risc de tara mult mai redus?", se intreaba Valentin Lazea.

BNR: Scopul depozitarii...
Citeste si: BNR: Scopul depozitarii aurului la Londra nu e obtinerea dobanzii

Potrivit analizei, randamentul capitalului arata profitul anual obtinut de sistemul bancar ca procent din capitalul investit. De exemplu, un ROE de 12,5 inseamna ca se va recupera capitalul investit in circa 8 ani, un ROE de 5 inseamna ca va dura 20 de ani recuperarea capitalului. Romania, avand un ROE mediu de 3,929 pe ultimii zece ani, arata posibililor investitori ca, in aceasta tara, inainte de introducerea taxei pe active bancare, capitalul investit se recupera in circa 25 de ani. Este evident acum de ce un numar semnificativ de banci, venite in Romania dupa 2004, nu au ajuns inca la recuperarea capitalului investit (break-even point).

"Si, la fel ca in cazul ROA, se naste intrebarea: de ce ar prefera un investitor (vechi sau nou) sa aduca banii in sistemul bancar din Romania, cand ar putea sa o faca, cu randamente mai bune, in statele din est (Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria) sau in state cu risc mult mai mic (Suedia, Finlanda, Luxemburg)?", scrie Valentin Lazea.

In ceea ce priveste raportul cost/venituri (Cost/Income Ratio) media 2008-2017, acest indicator arata cati euro s-au cheltuit de catre banci sub forma de cheltuieli operationale (salarii, chirii, echipamente, utilitati etc.) pentru a genera venituri operationale de 100 de euro. Pe media ultimilor zece ani, Romania ocupa locul 10 intr-un asemenea clasament, cu cheltuieli operationale de 54,436 lei la fiecare 100 de lei generati ca venituri operationale. Asadar, o performanta mult mai slaba decat Malta, unde bancile cheltuiesc doar 35 de euro pentru a genera venturi de 100 de euro, dar mult mai buna decat in Irlanda, unde bancile cheltuiesc 94 de euro pentru a genera venturi de 100 de euro.

"Din analiza celor trei indicatori prezentati, rezulta ca profitabilitatea sistemului bancar din Romania este - inainte de impunerea taxei pe active - mai buna decat media europeana, dar nu exceptionala. Impunerea taxei pe activele bancare ar putea sa o transforme din mai buna in mai slaba decat media europeana. Nu ar fi exclus, in acest scenariu, sa asistam la cateva iesiri de banci din Romania (chiar daca nu a celor de talie mare). Este cazul sa ne intrebam daca asta dorim, intr-o tara care oricum este subcapitalizata si sub-bancarizata. Si ar fi naiv sa credem ca bancile-mama din Europa nu isi fac astfel de calcule precum cele prezentate de noi, intr-o Europa in care capitalul circula liber", sustine Valentin Lazea.

BNR: Bancile estimeaza...
Citeste si: Cum se schimba conditiile de creditare pentru populatie dupa OUG 114?

De asemenea, el trece la analiza celei de a doua consecinte presupuse de decidentii romani: aceea ca bancile din Romania, fiind foarte profitabile, vor accepta sa dea credite cu dobanzi mult mai scazute. Lazea mentioneaza ca dobanda la credite are doua componente: dobanda ROBOR plus o anumita marja care difera in functie de banca si de client. Potrivit economistului sef al BNR, plafonarea de facto, prin taxare diferentiata fie a ROBOR, fie a marjei, in afara de faptul ca ingreuneaza transmiterea politicii monetare, constituie si o incalcare a mecanismelor de piata.

"Chiar daca marja are o componenta subiectiva, ea reflecta doua elemente obiective: niste indicatori macroeconomici mai slabi in Romania decat in alte state (cea mai mare inflatie, al doilea deficit de cont curent, al doilea deficit bugetar din UE-28), respectiv un risc de tara crescut derivat dintr-o legislatie non-europeana si neprietenoasa cu creditorii (cele trei legi din parlament), dintr-o legislatie europeana si neprietenoasa cu creditorii (Legea insolventei), dintr-o legislatie care nu se aplica (Legea 31/1990) sau dintr-o legislatie intempestiva, care ia prin surprindere pe toata lumea (OUG 114/2018)", spune Valentin Lazea.

El afirma ca toate acestea au un cost. Si, daca ROBOR ar fi diminuat/redefinit, ar fi naiv sa credem ca bancile nu vor proceda la o crestere a marjei, care sa le permita pastrarea unei profitabilitati oricum diminuata ca efect al aplicarii taxei pe activele bancare.

"Pentru cei care au ajuns in acest punct cu lectura si care considera ca tot ce am scris reprezinta o noua incercare a celor de la BNR de a se erija in apararea bancilor, ii rog sa se situeze deasupra acestui partizanat ingust si sa se intrebe: ce este mai bine pentru Romania pe termen lung? Un sistem bancar puternic, profitabil, furnizor de capital pentru investitii sau un sistem bancar slab, clientelar, alimentand consumul dar nu si dezvoltarea tarii? Iar cei - putini - care vor fi in stare sa judece obiectiv, sa vina sa critice", mai spune Valentin Lazea.

OpiniiBNR.ro este o platforma - forum pe care specialistii din Banca Nationala a Romaniei dezbat principalele evolutii macroeconomice si financiare locale si internationale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflecta pozitia oficiala a Bancii Nationale a Romaniei si nu implica sau angajeaza in niciun fel aceasta institutie.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Vanzarea aurului din rezerva, pericol mortal pentru orice partid