Economia Romaniei capata, din nou, avant, dupa temperarea de anu trecut, insa pe aceeasi formula pe care economistii o contesta tot mai puternic. Datele publicate de INS arata ca economia a crescut cu 5% in primul trimestru al acestui an, exclusiv pe baza de consum. Mai grav este faptul ca exporturile si-ai sporit contributia negativa la cresterea economica.

Mai exact, datele detaliate publicate de INS arata ca 4,3 puncte procentuale din cele 5 cu care a crescut economia provin din consumul populatiei, in timp ce investitiile au avut o contributie de 0,9% la cresterea PIB. In schimb, exportul a avut o contributie negativa de minus 3,3%. Si de aceasta data, variatia stocurilor a avut o contributie consistenta la cresterea economica, respectiv 2,4%.

Pe partea de formare, la cresterea PIB au contribuit, in perioada ianuarie - martie din 2019, aproape toate ramurile economiei, contributii pozitive mai importante avand, evident, comertul cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante (+1,3%), informatiile si comunicatiile (+0,6%), activitatile profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (+0,6%).

Autoritatile romane estimeaza o crestere de 5,5% a economiei romanesti in acest an, insa economistii au estimari sub 3% pentru acesta an.

Este adevarat ca, dupa publicarea datelor semnal pe T1, care anuntau cresterea economica de 5%, anumiti economisti, dar si institutii, au anuntat revizuirea in urcare a estimarii de crestere economica.

Achizitionarea Bancii...
Citeste si: Achizitionarea Bancii Romanesti de catre statul roman, controversata!

Cel mai recent, Banca Mondiala a anuntat reviziurea in urcare a cresterii PIB, de la 3,5% la 3,6% in 2019.

Insa nu cifra cu care creste economia romaneasca este importanta, ci structura acesteia, structura care a fost analizata amplu si in cel mai recent Raport asupra Stabilitatii Financiare de catre specialistii Bancii Nationale a Romaniei. Acestia au atras atentia ca structura economiei este subreda, bazata pe deficite mari, anormale in perioade de crestere economica ridicata.

Deficitele mari reprezinta datorii care necesita surse de finantare, iar acestea sunt tot mai slabe si tot mai scumpe, de aceea costurile deficitelor sunt tot mai impovaratoare.

Aceste deficite au fost create de masurile fiscal bugetare populiste, care au urmarit sa castige bunavointa populara prin salararii si pensii marite, in detrimentul investitiilor. In paralel, insa, nu au reusit sa fiscalizeze aceasta crestere economica (mai ales ca TVA, taxa pe consum, este cea care teoretic aduce cei mai multi bani la buget), astfel ca incasarile din taxe au scazut la aproape 25% din PIB (la fel ca in plina criza, in 2009), iar cheltuielile cu salariile vor urca la 10% din PIB, mult peste nivelul atins inainte de criza anterioara.

INS: Turistii straini au...
Citeste si: Turismul romanesc a generat cresteri substantiale in economie

De aici rezulta deficitul bugetar, iar cel de cont curent vine din explozia importurilor, generate de faptul ca romanii cu salariile marite nu au la dispozitie o oferta interna suficienta si satisfacatoare (cauzata de lipsa investitiilor).

In aceste conditii, in momentulo in care economia va decelera, iar incasarile vor scadea si mai mult, iar cheltuielile cu salariile vor ramane ridicate, pentru ca sunt permanente.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Test drive cu o Mazda de 40.000 euro: CX-5 in echiparea Takumi Plus