Inflatia ramane ridicata in acest an in Romania, in special din cauza cresterilor salariale si a cererii care nu poate fi satisfacuta din productia interna. La finalul anului, aceasta se va situa la 4,2%, spune guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, peste limita maxima de 3,5% tintita de BNR. “De doi ani de zile spunem ca vor veni costurile acestui tip de crestere economica bazata in mod excesiv pe consum”.

In prima jumatate a acestui an, inflatia s-a redus usor, insa a ramas peste limita superioara a intervalului de variatie tintit. In aceasta perioada, indicele preturilor de consum a crescut din cauza modificarilor legislativ, a cresterii preturilor la carnea de porc, a tarifelor la telefonie, dar si pe fondul majorarilor salariale si al excesului de cerere.

Pentru viitor, principalele motive de ingrijorare in privinta inflatiei raman cele legate de cresterile de salarii si de cererea care nu poate fi acoperita din oferta interna, astfel ca duce la majorarea continua a iporturilor si, implicit, a deficitului extern.

“Problema noastra - este vorba de CORE2 ajustat (inflatia de baza, dupa eliminarea din IPC a preturilor administrate si a celor volatile -n.r.), care a ajuns componenta principala a inflatiei si ea reflecta cei doi factori care trebuie temperati: cresterile salariale si excesul de cerere. Cat putem noi, ii temperam, dar nu omorand creditul (prin majorarea dobanzilor -n.r.). E cam mic spatiul aici, am ajuns cu intermedierea sub 30%. In alta parte e problema - temperarea graduala a cresterilor salariale si a excesului de cerere, sau aducerea in corelare a cererii de consum cu cat poate sa dea economia”, a punctat guvernatorul BNR.

“Lucrurile NU s-au imbunatatit in primul semestru din acest an”

Din pacate, in continuare cresterea economica este bazata pe consum, iar efectele negative ale acestui model de crestere sunt tot mai vizibile.

Citeste si:
In prag de Brexit, economia britanica scade in premiera dupa 6 ani
In prag de Brexit, economia...

“Activitatea economica s-a intensificat oarecum surprinzator in trimestrul unu si asistam si la o usoara imbunatatire a increderii in activitatea economica. Dar, din punctul nostru de vedere, al echilibrelor macroeconomice, consumul final total este componenta principala care trage in sus activitatea economica. (...) De doi ani de zile spunem ca vor veni costurile acestui tip de crestere economica bazata in mod excesiv pe consum”, a avertizat guvernatorul BNR.

De ce este nociv acest model de crestere economica? Consumul populatiei creste pe toate segmentele, nu ca in 2017, dar se adauga presiunii asupra preturilor, precizeaza Mugur Isarescu.

Indicatorul de necorelare a calificarilor pe piata muncii creste puternic

In acelasi timp, cresterea semnificativa a salariului real, atat in sectorul bugetar cat si in mediul privat, duce la tensionarea conditiilor din piata muncii (forta de munca putina si scumpa), agravata de facilitatile acordate in sectorul constructiilor.

“Avem cerere de forta de munca relativ mare, oferta stationara, somaj in scadere, rata locurilor de munca vacante stationara si indicatorul de necorelare a calificarilor puternic in sus (crestere -n.r.). In afara de lipsei fortei de munca, avem si necoralari. Deci e o problema structurala a pietei fortei de munca”, a mai spus guvernatorul BNR.

Citeste si:
Principalele riscuri asupra inflatiei: politica fiscala si de venituri
BNR: Principalele...

In aceste conditii, desi productia interna de bunuri de consum creste, importurile cresc mult mai mult pentru ca cifra de afaceri in comertul cu amanuntul avanseaza foarte rapid, legata de majorarile de venituri.

“Acest decalaj semnificativ intre cifra de afaceri din industrie pe piata interna si importuri este aproape perfect reflecatat in balanta bunurilor. Lucrurile NU s-au imbunatatit in primul semestru din acest an”, a punctat Isarescu.

In opinia sa, autoritatile trebuie sa stimuleze investitiile si sa coreleze cresterea consumului cu cat poate sa produca economia. Pentru ca daca stimulam doar consumul, peste ce poate economia, diferenta de cerere se alimenteaza din importuri. Fara investitii, exporturile nu pot performa peste importuri si de aici vine deficitul comercial tot mai alarmant.

Din aceste considerente BNR nu isi permite sa majoreze dobanda de politica monetara (care ar ajuta la inflatie dar ar omori creditarea) si, implicit, sa permita aprecierea leului (la o dobanda mai mare ar intra valuta suplimentar in tara si ar duce la aprecierea leului) pentru ca economia ar pierde din competitivitate (s-ar scumpi exporturile si s-ar ieftini importurile).

Citeste si:
Averea lui Isarescu: salariu mai mare, pensie si conturi noi in euro
Declaratia de avere a...


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Inflatia din Romania, de TREI ori mai mare decat UE